Header

Europa în lumea digitală din 2030

April 22nd, 2014 | Posted by admin in Informaţii

cer2

De la colaborarea în masă la societatea cunoaşterii

La ora actuală, dezvoltarea accelerată, asimilarea şi în special convergenţa tehnologiilor digitale previzionează o lume radical diferită până în 2030. Ne îndreptăm către o Societate a cunoaşterii, în care abilitatea în timp real, în lumea reală, de a urmări, măsura şi interpreta în mod continuu – de a cunoaşte – şi de a reacţiona la starea curentă a, practic, oricărei condiţii sau fenomen extern, la orice scală şi în orice moment, prin capturi continue de date şi analize în timp real (ceea ce numim în prezent Big Data) devine principala sursă de putere economică, socială şi politică, la orice scară – se arată în raportul The Digital World în 2030, What place for Europe?, publicat de European Internet Foundation (EIF) în luna martie 2014.

Locul Europei în această viitoare societate a cunoaşterii va depinde de abilitatea noastră de a facilita şi în acelaşi timp de a gestiona această schimbare generată de cunoaştere a continentului nostru, se mai arată în raport. Responsabilitatea de a răspunde acestei provocări le revine generaţiilor mai tinere, în contextul unei îmbătrâniri fără precedent a continentului european.

În prezent există numeroase lucrări privind abilitatea Europei de a concura şi prospera în lumea digitală care ne aşteaptă. Totuşi, tendinţele identificate în raportul EIF par să perpetueze într-o măsură tot mai mare (o tendinţă în sine) punctele tari ale civilizaţiei europene şi umanismului. Acestea includ design-ul, ingineria, cercetarea ştiinţifică, excelenţa academică, moştenirea culturală şi creativitatea, planificarea urbană, managementul şi integrarea socială (agora), serviciile sociale, lidership-ul global în multe sectoare industriale şi de servicii extrem de sofisticate, precum şi prezenţa recunoscută în multe pieţe din lumea a treia.

Asimilarea creativă şi extinsă a echipamentelor şi tehnologiilor digitale de ultimă oră pot valorifica toate aceste puncte tari la nivel local, european şi global. Dacă într-adevăr aceasta este oportunitatea Europei şi strategia emergentă de a prospera la nivelul 2030, atunci este necesar să ne concentrăm urgent pe capabilităţile digitale şi pe condiţiile cadru necesare, altfel ne vom situa sau riscăm să ne situăm în urma altor părţi ale lumii. Raportul EIF trece în revistă instrumentele politice pe care le avem – sau de care avem nevoie – pentru a acoperi ceea ce par a fi zonele de maximă prioritate.

Finalizarea Pieţei Digitale Unice

Există un consens politic în creştere în ceea ce priveşte faptul că finalizarea Pieţei Digitale Unice a Uniunii Europene este singurul şi cel mai puternic instrument pe care Europa îl are la dispoziţie pentru a cataliza creşterea şi locurile de muncă de la nivelul economiei sale. Cea mai recentă cercetare arată că beneficiul complet al finalizării Pieţei Digitale Unice a Europei va fi de cel puţin 250 de miliarde Euro pe an, mai mult decât programul Pieţei Unice europene din 1992. Mai mult decât atât, acţiunile necesare nu implică finanţare din bugetul Uniunii Europene. Ci solicită, şi vor continua să solicite, leadership eficient – dacă nu chiar curaj – din partea instituţiilor UE şi a statelor membre, deoarece acţiunile necesare includ mai multe aspecte politice care s-au dovedit a fi nerezolvate de-a lungul multor ani, se precizează în raportul EIF.

Infrastructura de reţea

Nu vom putea lua parte la noul joc global fără propriul nostru internet omniprezent, care va necesita pretutindeni acces de mare viteză şi înaltă calitate la broadband. Europa a fost mult timp şi rămâne lider în spaţiul tehnologiei mobile, dar nu îşi poate permite să se situeze în urma altor părţi ale lumii în ceea ce priveşte implementarea şi acoperirea wireless de mare viteză la nivel de regiune. Date recente arată că ne situăm după Statele Unite şi China la implementarea 4G/LTE.

Cadru de reglementare pentru telecom. Reglementarea segmentului telecom în cadrul UE este marcată de interesele divergente ale părţilor implicate şi de presiunea financiară asupra operatorilor. Nu există niciun dubiu că aceste instrumente vor continua să exercite o influenţă considerabilă asupra capacităţii viitoare a Europei de a concura în lumea anilor 2030 – în bine sau în rău.

O nouă propunere privind Piaţa Telecom Unică, lansată de Comisia Europeană în septembrie 2013, încearcă să reconcilieze cadrul european bazat pe Open-Network-Provision (impunând accesul concurenţial la reţele fixe), cu intervenţie mai mică la nivel wholesale, prin renunţarea la taxele de roaming în interiorul UE şi prin armonizarea pieţei UE interne în ceea ce priveşte alte condiţii cadru, precum neutralitatea Internetului, drepturile consumatorilor şi spectrul.

Ajutor de stat. Dincolo de pieţele suficient de bogate pentru a atrage investiţii comerciale din partea operatorilor telecom sau de cablu (sau ambilor), operatorii de satelit pot oferi conexiune internet superioară celor care nu dispun sau dispun de oferte limitate, sau pentru clienţii în prospecţie ai operatorilor de reţele fixe sau mobile.

Dar acest aspect lasă deschisă întrebarea privind investiţiile publice, pentru a asigura în viitor acoperire omniprezentă competitivă în aceste zone. Recent adoptatul ghid al Comisiei Europene pentru solicitanţii de ajutor de stat pentru această operaţiune începe să prindă tot mai mult contur, cu venituri reale pentru comunităţi nedeservite, dificil de estimat în acest stadiu, dar important de luat în considerare.

Finanţare UE. La nivelul Uniunii Europene, entuziasmul statelor membre pentru finanţarea infrastructurii broadband s-a dovedit limitat în ceea ce priveşte fondurile pentru Reţeaua Trans-Europeană. Suportul pentru construirea reţelei din fonduri UE regionale şi structurale este considerat, însă, o alternativă de către unele entităţi.

Politici pentru economia bazată pe date

Cadrele de reglementare pentru securitatea şi confidenţialitatea datelor au devenit priorităţi politice pentru o Societate a Cunoaşterii (Reprezentanţii EIF observau în trecere că dezbaterea privind confidenţialitatea se mută către concepte precum confidenţialitate prin design şi confidenţialitate implicită). Dar graniţele politicii de date se dilată într-o lume în care colectarea datelor, accesul la date, deţinerea de date şi exploatarea acestora devin surse primare de putere economică (dar şi politică).

Competenţe şi e-aptitudini

Potrivit datelor din 2012, „chiar şi cel mai pesimist scenariu arată o creştere în Europa a cererii pentru e-aptitudini superioare, ajungând la peste 900.000 până în 2020. Aceasta reflectă oportunitatea imensă pentru crearea de locuri de muncă generate de noile tehnologii mobile, cloud computing, big data şi social business în toate sectoarele industriei”, cu cea mai putere creştere a numărului de locuri de muncă în zonele cu calificări înalte. Totuşi, tabloul este similar în întreaga lume, ceea ce înseamnă că Europa va trebui să concureze pe piaţa globală pentru aceste resurse umane.

Atractivitatea Europei pentru start-up-uri

Uniunea Europeană a iniţiat programe menite să susţină antreprenoriatul ca parte a mai vastului său Program de Inovaţie şi Competitivitate, dar rădăcinile acestei provocări sunt în mod evident mai adânci. Mai exact, mesajul către Europa politică este „Plecaţi din calea noastră!”. Această stare de spirit vizează nevoia pentru o evaluare integrală, începând din plan local dar incluzând toate nivelele, conectată la un cadru continental pentru partajarea celor mai eficiente politici puse în practică. Dezvoltarea unor noi clustere de business digitale în multe locuri din Europa constituie cel mai bun start.

Poate Europa să navigheze prin avalanşa software?

Va trebui să poată. Recent adoptata strategie europeană privind Cloud Computing-ul, bazată pe un parteneriat multi-participativ în domeniu, aspiră să creeze 2,5 milioane de locuri de muncă în sectorul cloud, prin stabilirea unor modele pentru termeni contractuali siguri şi corecţi şi prin promovarea unor standarde care să asigure interoperabilitatea cloud. Esenţial în viziunea unuia dintre liderii software europeni, dezvoltarea software rămâne mai mult o artă decât o disciplină inginerească. Există o oportunitate pentru Europa să aplice aptitudinile sale în domeniul ingineriei pentru a crea o platformă standard pentru viitoarele dezvoltări software. Dar, desigur, exploatarea acestor oportunităţi ne readuce la necesitatea urgentă a Europei de a dezvolta şi atrage dezvoltatori software de talie mondială.

Oraşele inteligente – O oportunitate şi o prioritate europeană

Pentru prima dată în istorie, peste jumătate din populaţia lumii locuieşte în prezent în mediul urban. Până în 2030 acest număr se va ridica la aproape cinci miliarde, cu o creştere urbană concentrată în Africa şi Asia, cu numeroase mega-oraşe (10 milioane + locuitori). Până în 2050, 70% din populaţia lumii va locui în oraşe. Este o schimbare profundă şi va necesita o abordare de dezvoltare şi management diferită de ceea ce este posibil în prezent.

Oraşele Europei pot constitui modele pentru lumea de mâine. Parteneriatul European pentru Inovare privind Comunităţi şi Oraşe Inteligente trebuie să fie văzut în acest context nu doar pentru propria noastră dezvoltare urbană bazată pe integrarea sistemelor digitale, dar şi ca o oportunitate practic nelimitată pentru inovatorii europeni din acest spaţiu să exporte experienţa şi know-how-ul lor către lumea largă.

Guvernanţa Internetului

Raportul EIF a pus accent şi pe dezbaterea globală în creştere privind viitoarea guvernanţă a Internetului, pe angajamentul Europei privind libertatea internetului, un internet deschis, şi pe modelul de guvernanţă multi-participativă. Reţelele de guvernanţă” vor fi parte ale acestei dezbateri, soluţii de auto-organizare multi-participative, care pot fi apoi adoptate de autorităţi politice competente.

Europa însăşi va trebui să prezinte un front multi-participativ puternic şi unitar pentru a merge mai departe, în condiţiile în care această dezbatere se intensifică, ceea ce trebuie să includă implicare guvernamentală şi parlamentară puternică la nivelul Uniunii şi al statelor membre. Propunerea Comisiei Europene din 14 februarie 2014 constituie un bun început.

Legislaţia Internet Ready

Agenda Digitală europeană adoptată în 2010 trebuie să continue să progreseze şi să figureze între principalele priorităţi UE în următorii cinci ani şi mai departe. Dar aşa cum arată raportul EIF, lumea digitală în sine va merge mult, mult mai departe, transformând „orizontal” economiile şi societăţile noastre şi necesitând astfel angajamente politice şi politici inovative conforme acestei realităţi. Cum putem răspunde într-o manieră practică la acest imperativ?

O idee practică care merită suport din partea viitorului Parlament şi Comisii Europene este de a cere ca toate politicile şi instrumentele de reglementare la nivelul UE să fie de acum înainte „Internet – sau poate chiar ITC – Ready”.

https://www.eifonline.org/digitalworld2030

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 You can leave a response, or trackback.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>