Header

Comisia Europeană a evaluat progresul digital în UE

June 8th, 2016 | Posted by admin in Informaţii

Screenshot from 2016-06-08 21:51:00Comisia Europeană a lansat recent un raport privind progresul digital în Uniunea Europeană. Analiza arată că statele membre se află în diferite stadii de dezvoltare a economiei digitale. Unele dintre acestea, de exemplu ţările nordice, sunt cele mai avansate din lume, în timp ce altele încă mai au mult de recuperat.

Raportul prezintă un set de capitole orizontale care analizează nivelul de dezvoltare în cinci aspecte diferite – conectivitate, competenţe digitale, utilizarea Internetului, integrarea tehnologiei digitale de către afaceri şi servicii publice digitale.

Scopul raportului este de a obţine o Uniune Digitală reală, prin monitorizarea implementării reformelor digitale în statele membre, cuprinzând oportunităţile disponibile pentru cetăţeni şi companii pe o Piaţă Unică Digitală. Principalele reuşite în performanţa digitală a UE în anul trecut includ – mai mult internet mobil şi rapid, administraţiile publice oferă o gamă mai largă de servicii online, mai mulţi oameni cumpără online.

Conectivitate

Datele despre broadband arată că 22% din locuinţele europene s-au abonat la acces broadband rapid, de cel puţin 30 Mbps, de cel puţin şapte ori mai mult decât în 2010. Belgia, Olanda şi Malta sunt lideri în Europa în ceea ce priveşte adoptarea broadband-ului rapid, în timp ce Croaţia, Grecia, Italia şi Cipru se află la polul opus. Pe de altă parte, doar 8% dintre locuinţele europene s-au abonat la broadband ultra-rapid (de cel puţin 100Mbps), faţă de target-ul de 50% până în 2020. România, Suedia şi Letonia sunt cele mai avansate în adoptarea broadband-ului ultra-rapid.

În timp ce preţul rămâne cel mai important factor pentru 79% din clienţii abonaţi la servicii de comunicaţii, calitatea serviciului a devenit aproape la fel de importantă pentru 70% dintre ei, după cum reiese din raportul eCommunications. Accesul la internet mobil a crescut semnificativ, 69% dintre locuinţe având cel puţin un membru care are acces la internet mobil, o creştere de 21 de puncte faţă de 2014.

Capitalul uman

76% din locuitorii UE folosesc în prezent internetul cu regularitate, în timp ce doar 16% nu au fost niciodată online. În unele ţări, precum Bulgaria şi România, aproape o jumătate din populaţie este încă exclusă din punct de vedere digital, se arată în raport. 45% din populaţia UE nu are competenţe digitale primare. Competenţele ICT profesionale încă lipsesc în multe ţări, angajarea profesioniştilor ICT a crescut cu peste 4% pe an în ultimul deceniu, în timp ce numărul de absolvenţi ICT a scăzut cu 40%.

Utilizarea internetului de către cetăţeni şi companii

Progresul în ceea ce priveşte vânzările online realizate de companiile europene este lent. 16,7% dintre acestea vând online, cu o creştere de doar 3,5 procente în ultimii cinci ani. Companiile mari sunt mai active, 38% dintre acestea având vânzări online, reprezentând o creştere de 7% în ultimii cinci ani. Acest aspect arată că decalajul între SMB-uri şi companiile mari în ceea ce priveşte eCommerce-ul este în creştere. Doar 7,5% dintre SMB-urile europene vând online către alte state membre, cu o creştere de 1% faţă de 2013, în timp ce procentul companiilor mari se ridică la 23%.

Procentul de cetăţeni europeni care comandă bunuri şi servicii online a crescut gradual la 53% (reprezentând o creştere de 13% în ultimii cinci ani), dar doar 16% se angajează în eCommerce-ul transfrontalier. În ceea ce-i priveşte pe cei care nu au cumpărat online în ultimul an, cei mai mulţi spun că preferă să cumpere în persoană. Următoarele motive au fost aspectele privind siguranţa plăţilor (27%) şi preocupările privind primirea sau returnarea bunurilor, reclamaţii şi despăgubiri (19%). 18% au menţionat lipsa competenţelor necesare.

Serviciile publice digitale

Serviciile eGovernment devin tot mai sofisticate. Provocarea actuală este de a-i atrage pe cei 52% dintre cetăţenii care preferă încă interacţiunea offline cu autorităţii publice. Raportul la nivel de ţări arată o serie de bune practici în diferite state membre: sisteme eID în Italia şi Ungaria, portaluri Open data în Austria, eGovernment colaborativ în Belgia şi România şi soluţii cloud pentru eGovernment în Slovacia.

Sectorul ICT, R&D şi Horizon 2020

În primii doi ani de implementare, Horizon 2020 a alocat 2,4 miliarde € din fondurile Uniunii către 850 de proiecte din domeniul ICT, atrăgând 3312 organizaţii. Future Networks şi Internet şi Sistemele cognitive şi Robotică sunt domeniile de cercetare care atrag cel mai mare număr de participanţi şi finanţări. În termeni absoluţi, Germania şi Marea Britanie sunt cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE, dar Grecia şi Slovenia sunt ţările cu cea mai mare finanţare raportat la dimensiunea sectorului lor ICT.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 You can leave a response, or trackback.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>