Header

Cadru general de acţiune

Bookmark and Share

(24.10.2011)

download .docx



Cadrul general

Strategia Europa 2020 Comisia Europeană a lansat în martie 2010 Strategia Europa 2020 pentru ieşirea din criză şi pregătirea economiei UE pentru provocările deceniului următor. Europa 2020 conturează o perspectivă care înglobează realizarea unui grad înalt de ocupare a forţei de muncă, crearea unei economii cu emisii scăzute de carbon, productivitate şi coeziune socială, obiective care urmează a atinse prin acţiuni concrete la nivelul UE şi la nivel naţional.
Agenda Digitala 2020 Agenda Digitală pentru Europa este una dintre cele şapte iniţiative-pilot ale Strategiei Europa 2020 şi are ca scop definirea rolului motor esenţial pe care utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) va trebui să-l joace în realizarea obiectivelor Europei pentru 2020Obiectivul acestei Agende este trasarea unui parcurs în scopul de a exploata la maximum potenţialul social şi economic al TIC, în special al internetului, care reprezintă un suport vital al activităţilor economice şi sociale, fie că e vorba de afaceri, muncă, joacă, de a comunica sau a ne exprima liber. Implementarea cu succes a acestei Agende va stimula inovaţia şi creşterea economică, ameliorând în acelaşi timp calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor şi a întreprinderilor.Aplicarea pe scară mai largă şi utilizarea mai eficace a tehnologiilor digitale vor permite astfel Europei să abordeze provocările fundamentale cu care se confruntă şi vor oferi europenilor o mai bună calitate a vieţii, datorită inter alia ameliorării serviciilor de asistenţă medicală, unor soluţii mai eficace de transport, unui mediu mai curat, unor noi posibilităţi de comunicare şi unui acces mai uşor la serviciile publice şi la conţinutul cultural.Dezvoltarea reţelelor de mare viteză astăzi are acelaşi impact revoluţionar pe care l-a avut dezvoltarea reţelelor electrice şi de transport cu un secol în urmă. Datorită evoluţiei continue a produselor electronice de larg consum, liniile de demarcaţie dintre aparatele digitale se estompează. Serviciile converg şi migrează din lumea fizică în cea digitală, devenind accesibile de oriunde şi prin orice fel de aparat, de la telefoanele inteligente, la tablete, computere, radiouri digitale sau televizoare HD. Se prevede că până în 2020 conţinutul şi aplicaţiile digitale vor fi furnizate aproape în exclusivitate online.

Analiza problemelor actuale

Pieţe digitale fragmentate Europa se prezintă deocamdată ca un mozaic de pieţe online la nivel naţional, iar Europenii nu pot profita de avantajele unei pieţe digitale unice din cauza unor probleme de altfel soluţionabile. Conţinutul şi serviciile comerciale şi culturale trebuie să poată circula liber peste graniţe, iar acest obiectiv ar putea fi atins prin eliminarea barierelor normative şi facilitarea operaţiunilor de facturare şi plată electronică, a soluţionării litigiilor, precum şi prin sporirea încrederii consumatorilor. Putem şi trebuie să facem mai mult, în cadrul actual de reglementare, pentru a construi o piaţă unică în sectorul comunicaţiilor electronice.Din punct de vedere al conţinutului cultural România acum face primii paşi în dezvoltarea acestuia prin iniţiative ca eRomânia sau similare. Serviciile online comerciale nu au bază de reglementare tehnologică . Serviciile de eGuvernare sunt dezvoltate mult mai intens existând numeroase initiaţive la nivelul MCSI implementate sau în curs de implementare însă corelaţia acestora pe piaţa digitală Europeană este una adhoc.
Lipsa de interoperabilitate Agenda digitală poate fi eficace doar dacă toate elementele şi aplicaţiile sale sunt interoperabile şi se bazează pe standarde şi platforme deschise Deficienţele în materie de standardizare, achiziţii publice şi coordonare între autorităţile publice împiedică funcţionarea corelată, la parametri optimi, a serviciilor şi aparatelor utilizate de către Europeni..Problema interoperabilităţii este una majora în România. Actualmente MCSI dezvoltă cadrul şi legislaţia de interoperabilitate împreuna cu acţiuni suport cum ar fi apelurile de finanţări de proiecte de interoperabilitate în cadrul POS CCE Axa 3 DMI 2 operaţiunea 2.
Creşterea criminalităţii cibernetice şi riscul de încredere scăzută în reţele Europenii nu vor utiliza servicii  online din ce în ce mai sofisticate, decât dacă vor avea certitudinea că reţelele utilizate asigură confidenţialitatea şi corectitudinea datelor lor personale., Ca răspuns la dezvoltarea noilor forme de criminalitate „cibernetică” – care merg de la exploatarea copiilor la furtul de identitate şi atacurile cibernetice – Europa trebuie să elaboreze mecanisme de prevenire şi combatere a acestora.În paralel, multiplicarea bazelor de date şi noile tehnologii care permit controlul indivizilor la distanţă pun noi probleme în ceea ce priveşte conservarea drepturilor fundamentale ale europenilor în materie de protecţia datelor cu caracter personal şi a vieţii private. Internetul a devenit în prezent o infrastructură de informaţie atât de importantă pentru cetăţeni şi pentru economia europeană în general, încât sistemele şi reţelele de TIC trebuie să fie securizate şi făcute să reziste la o mulţime de noi ameninţări.Din punctul de vedere al riscului de încredere România este într-o situaţie critică atât la nivel european cât şi la nivel internaţional. MCSI încearcă prin iniţiativele legislative proprii, prin proiecte înmplementare şi prin colaborarea cu ceilalţi actori implicaţi în procesul combaterii criminalităţii cibernetice să rezolve această problemă majoră. De menţionat ar fi initiaţiva MCSI de dezvoltare a CERT precum şi sprijinirea organizaţiilor specializate cum ar fi BSA România.
Lipsa investiţiilor în reţele Ar trebui întreprinse mai multe eforturi pentru a asigura introducerea şi adoptarea, pe scară largă, a sistemelor de comunicaţii de bandă largă, la viteze tot mai mari, atât prin intermediul tehnologiilor fixe cât şi al celor pe suport radio, prin facilitarea investiţiilor în noile reţele internet ultrarapide, deschise şi competitive..Acţiunile noastre trebuie să se concentreze pe acordarea stimulentelor necesare încurajării investiţiilor private, completate de investiţii publice vizând obiectivele care ce privesc sistemele de comunicaţii electronice, evitând  remonopolizarea reţelelor, precum şi pe ameliorarea alocării spectrului de frecvenţe radio.Prin dezvoltarea, adoptarea la scală naţională şi implementarea Strategiei Naţionale de Broadband şi maximizarea impactului tuturor surselor de finanţare FEDR pentru zona de broadband MCSI încearcă să contracareze nivelul scăzut de investiţii în zona reţelelor de comunicaţii de bandă largă.
Eforturi insuficiente în materie de cercetare şi inovare În continuare în Europa nu se investeşte suficient, eforturile sunt fragmentate, nu se utilizează îndeajuns creativitatea IMM-urilor,nu se stimulează suficient şi nu se transformă avantajul intelectual al cercetării în avantajul concurenţial al inovaţiilor bazate pe piaţă. Trebuie să folosim potenţialul cercetătorilor pentru a crea un ecosistem al inovaţiilor, în care micile şi marile întreprinderi ale sectorului TIC cu sediul în Europa să poată dezvolta produse de nivel mondial în conformitate cu cerinţele SocietăţIi informaţionale.Trebuie prin urmare să abordăm problema caracterului suboptimal al actualelor eforturi de cercetare şi inovare prin stimularea investiţiilor private, îmbunătăţirea coordonării şi a grupării resurselor, oferirea unui acces mai uşor şi mai rapid IMM-urilor din domeniul TIC la fondurile UE pentru cercetare, la infrastructuri de cercetare şi clustere de inovare comune şi prin dezvoltarea standardelor şi a platformelor deschise pentru noi aplicaţii şi servicii.Eforturile în domeniul cercetării şi invovării în zona TIC se realizează la nivelul ţării noastre prin iniţiative punctuale dezvoltate de institute de cercetare sub tutela ANCS, institutelor naţionale de cercetare din coordonarea MCSI sau de universităţi în special de drept public. România poate fi caracterizată print-un nivel minim de impact al IMM-urilor la nivelul cercetării şi inovării aceasta rezumându-se doar la capacitatea companiilor de pe teritoriul ţării noastre de a realiza proiecte de outsourcing.Prin ultima sa iniţiativă de dezvoltare a strategiei de supercomputing şi cloud-computing, MCSI împreună cu alţi actori în zona publică românească încercă să impulsioneze dezvoltarea acestui domeniu de cercetare şi inovare extrem de important la nivel internaţional. Această iniţiativă se va adresa atât mediului public cât şi mediului privat de afaceri în special la nivelul IMM-urilor.
Nivelul scăzut de „alfabetizare digitală” şi lipsa competenţelor în materie Europa se confruntă cu o creştere a penuriei de competenţe profesionale în domeniul TIC şi cu un deficit în materie de alfabetizare digitală. Aceste deficienţe au ca efect atât excluderea multor cetăţeni din societatea şi economia bazată pe TIC cât şi limitarea puternicului efect multiplicator în ceea ce priveşte creşterea productivităţii, pe care îl are adoptarea TIC. Este prin urmare necesară o reacţie coordonată din partea statelor membre şi a altor părţi interesate.La nivelul specialiştilor în domeniul TIC România se poate considera un fruntaş la nivel internaţional. Experienţa ne demonstrează însă că majoritatea valorilor umane în acest domeniu sunt însă exportate către mari companii internaţionale. Prin suportul legislativ adresat mediului de afaceri în domeniul TIC se poate impulsiona atât atragerea marilor companii internaţionale de a utiliza resursele umane în sectorul TIC direct în România şi, totodata, se pot încuraja valorile profesionale româneşti în a urmări  rămânerea pe teritoriul României.Din punct de vedere al alfabetizării digitale a utilizatorilor  situaţia României nu este una bună comparativ cu restul Europei.  De menţionat iniţiativa  strategică a MCSI de implementare a proiectului Economia Bazată pe Cunoaştere, în cadrul căruia unul din principalele obiective este acela de alfabetizare digitală.
Oportunităţi pierdute de soluţionare a unor provocări societale Prin exploatarea pe deplin a potenţialului TIC, Europa ar putea soluţiona cu mai multă uşurinţă unele dintre provocările actuale: schimbările climatice şi alte presiuni exercitate asupra mediului nostru înconjurător, îmbătrânirea populaţiei şi creşterea costurilor legate de sănătate, dezvoltarea unor servicii publice mai eficace şi integrarea persoanelor cu handicap, digitalizarea patrimoniului cultural european şi punerea lui la dispoziţia generaţiei actuale şi a celor viitoare etc.Strategiile elaborate şi susţinute de MCSI urmăresc rezolvarea problemelor variate şi provocările sociale atât prin proiecte directe realizate sau în curs de realizare dar în special prin sprijinirea instituţiilor administraţiei publice centrale prin apelurile de proiecte în domeniul TIC pentru e-guvernare. Finanţări importante şi sprijin direct sunt acordate instituţiilor publice centrale partenere din domenii ca educaţie, cultură, sănătate, mediu ce generează un impact major pozitiv în directă corelaţie cu obiectivele Agendei Digitale 2020.

Poziţia României din punct de vedere al indicatorilor Agendei Digitale

Conexiuni în Bandă Largă2010 Potrivit cercetării Cisco Broadband Quality Study 2010, realizat de Universităţile din Oxford şi Oviedo, în ceea ce priveşte calitatea conexiunii de acces la Internet, România se situează relativ bine la acest capitol, ocupând locul 10 în lume după raportul calitatea conexiunii-accesul la internet.Cu toate acestea, deşi rata de penetrare a serviciilor în bandă largă (broadband), ca procent din populaţia României, este  in creştere (14%) încă nu este destul de ridicată – comparativ cu nivelul Europei – pentru a susţine implementarea şi dezvoltarea de servicii electronice pe scară largă. Pentru a soluţiona această problemă, Guvernul României a lansat Strategia Naţională de Broadband cu scopul de a  creşte rata de penetrare, la nivelul gospodăriilor, a conexiunilor în bandă largă până la 80% până în 2015. Gradul de acoperirea broadband rămâne încă limitat, în special în mediul rural, acesta traducându-se printr-un nivel scăzut al conexiunilor în bandă largă în rândul gospodăriilor şi companiilor.Pe de altă parte, 99% dintre abonamentele broadband oferă un acces de cel puţin 2Mb/s. Cu toate acestea, doar 42% dintre gospodării au conexiune la internet şi doar 23% conexiune broadband. Această situaţie şi rata scăzută de utilizare se datorează situaţiei din mediul rural (45% din populaţia României traieşte în mediul rural) care se caracterizează prin venituri mici, rată scăzută a caculatoarelor disponibile la nivelul gospodăriilor, a acoperirii scăzute DSl sau wireless.
Utilizarea Internetului2010 Numărul mic de conexiuni la reţele de comunicaţii se reflectă într-o rată scăzută a utilizării Internetului. În ciuda  creşterii treptate, de-a lungul ultimilor ani,  România are cea mai mică rată de utilizare frecventă a internetului în UE cu 34% şi 21%.  În plus, 58% din cetăţenii români nu au utilizat niciodată internetul, cu toate că acest număr a fost deja redus cu 5 puncte procentuale începând cu anul 2009. Pe ansamblu, cele mai multe servicii de Internet sunt utilizate într-o măsură semnificativ mai mică decât media UE iar  comerţul electronic aproape că nu există.
Accesarea de servicii online (% din populaţia totala)2010
Accesarea de servicii online (% din utilizatorii de Internet)2010
eGuvernanţă2010 În zona de eGuvernare, România a rămas în urmă, fiind situată pe ultimul loc din UE la oferirea de servicii electronice pentru cetăţeni (8%) şi companii (50%). În furnizarea de servicii on-line, România este mult sub media UE, cetăţeni (50%) şi companii (75%).România a înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte indicatorii Societăţii Informaţionale cum ar fi accesul şi disponibilitatea internetului în bandă largă. Disponibilitatea serviciilor publice on-line a crescut dar utilizarea de către companii este în scădere şi de asemenea utilizarea lor de către cetăţeni rămâne  limitată. O evoluţie pozitivă rămâne eProcurement, 1% peste medie
Comerţ electronic2010 Conform EuroStat doar 3% dintre români îşi fac cumpăraturile on-line. În aceste condiţii, este necesară promovarea comerţului electronic ca alternativă la cumpăraturile tradiţionale, explicând avantajele şi dezavantajele acestuia. Potrivit EuroStat, numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani care folosesc internetul pentru a face cumpăraturi este destul de mic.
eBusiness2010

Pilonul 1 – Piaţa Digitală Unică

Pilonul 2 – Interoperabilitate şi Standarde

Pilonul 3 – Încredere şi Siguranţă

Pilonul 4 – Internet de mare viteză

Pilonul 5 – Cercetare şi inovare

Pilonul 6 – Îmbunătăţirea competenţelor digitale

Pilonul 7 – TIC pentru provocările sociale 

Pilonul 8 – Internaţional

Anexa – Propuneri legislative ale Comisei Europene

Acţiuni/propuneri legislative ale Comisiei Data de prezentare prevăzută
O piaţă digitală unică dinamică
Acţiunea-cheie 1: Propunerea unei Directive-cadru privind gestionarea drepturilor colective de instituire a unui sistem paneuropean de acordare de licenţe pentru gestionarea drepturilor (online) 2010
Acţiunea-cheie 1: Propunerea unei Directive privind operele orfane în vederea facilitării digitizării şi diseminării operelor culturale în Europa 2010
Acţiunea-cheie 4: Revizuirea cadrului de reglementare al UE privind protecţia datelor cu caracter personal ]n vederea creşterii încrederii persoanelor şi consolidării drepturilor acestora 2010
Formularea de propuneri de actualizare a Directivei privind comerţul electronic pentru pieţele online 2010
Acţiunea-cheie 2: Propunerea de măsuri în vederea trecerii obligatorii la Spaţiul Unic de Plată în Euro (SEPA) până la o dată fixă 2010
Acţiunea-cheie 3: Revizuirea Directivei privind semnătura electronică (eSignature) pentru a se asigura recunoaşterea transfrontalieră şi interoperabilitatea sistemelor securizate de e-autentificare 2011
Propunerea unui instrument privind dreptul contractelor care să completeze Directiva privind drepturile consumatorilor 2011
Propunerea de măsuri privind armonizarea sporită a resurselor de numerotare pentru furnizarea de servicii comerciale în Europa 2011
Raport cu privire la revizuirea Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală 2012
Raport cu privire la necesitatea de măsuri suplimentare de promovare a licenţelor transfrontaliere şi paneuropene 2012
Acţiunea-cheie 1: Revizuirea Directivei privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, în special a domeniului de aplicare şi a principiilor de taxare a accesului şi a utilizării; 2012
Propunerea unui sistem de soluţionare a litigiilor online la scara UE pentru tranzacţiile eCommerce 2012
Interoperabilitate şi standardizare
Acţiunea-cheie 5: Formularea de propuneri de reformare a normelor de implementare a standardelor TIC în Europa în scopul de a se permite utilizarea standardelor anumitor foruri şi consorţii 2010
Publicarea de orientări privind drepturile esenţiale de proprietate intelectuală şi a condiţiilor de acordare a licenţelor în contextul standardizării, în special în ceea ce priveşte divulgarea ex ante 2011
Raportarea cu privire la fezabilitatea unor măsuri care ar putea determina actorii economici importanţi să acorde licenţe privind informaţiile legate de interoperabilitate 2012
Încredere şi securitate
Acţiunea-cheie 6: Propunerea unui Regulament cu privire la modernizarea Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA) şi prezentarea de propuneri privind instituirea unui CERT pentru instituţiile UE 2010
Acţiunea-cheie 4: Ca parte a modernizării cadrului UE de reglementare a protecţiei datelor cu caracter personal, studierea extinderii prevederilor privind notificarea în caz de violare a securităţii 2010
Acţiunea-cheie 7: Propunerea de măsuri legale de combatere a atacurilor informatice 2010
Acţiunea-cheie 7: Propunerea de norme privind jurisdicţia în ciberspaţiu la nivel european şi internaţional 2013
Acces rapid şi ultrarapid la internet
Acţiunea-cheie 8: Propunerea unei decizii a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio 2010
Acţiunea-cheie 8: Publicarea unei Recomandări de încurajare a investiţiilor în reţele NGA competitive 2010
Creşterea nivelului de alfabetizare digitală, a competenţelor digitale şi a incluziunii
Prezentarea de propuneri în scopul asigurării disponibilităţii depline până în 2015 a site-urilor web ale sectorului public (inclusiv a site-urilor web care furnizează servicii pentru cetăţeni) 2011
Acţiunea-cheie 10: Propunerea competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate în Regulamentul privind Fondul Social European (2014-2020) 2013
Avantaje ale TIC pentru societate în Uniunea Europeană
Propunerea unui set minimal de funcţionalităţi care să promoveze interoperabilitatea reţelelor inteligente la nivel european 2010
Propunerea, dacă este necesar, de metodologii comune de măsurare a performanţe energetice şi în materie de emisii de gaze cu efect de seră a sectorului TIC 2011
Publicarea unei Recomandări privind digitizarea cinematografului european 2011
Revizuirea Directivei privind accesul public la informaţiile de mediu 2011
Propunerea unei Directive privind desfăşurarea serviciilor eMaritime 2011
Propunerea unei Directive privind stabilirea de specificaţii tehnice pentru aplicaţiile telematice pentru serviciile de pasageri pe căile ferate 2011
Acţiunea-cheie 14: Propunerea unei recomandări care să definească un set minimal comun de date privind pacienţii pentru interoperabilitatea registrelor medicale care se accesează electronic în ansamblul statelor membre 2012
Acţiunea-cheie 16: Propunerea unei Decizii a Consiliului şi a Parlamentului European prin care să se solicite statelor membre să asigure recunoaşterea reciprocă a e-identificării şi a e-autentificării în întreaga UE pe baza „serviciilor de autentificare” online 2012

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>