Header

Pilonul 7 – TIC pentru provocările sociale

Bookmark and Share

Pilonul 7 – TIC pentru provocările sociale 

În contextul societăţii digitale aplicarea TIC devine un element de importanţă critică pentru realizarea obiectivelor strategice precum sprijinul pentru societatea în curs de îmbătrânire, lupta împotriva schimbărilor climatice, reducerea consumului de energie, îmbunătăţirea eficienţei transporturilor şi a mobilităţii, acordarea de puteri pacienţilor şi asigurarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi.TIC pentru mediuUE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20 % până în 2020 prin comparaţie cu nivelurile din 1990 şi să îmbunătăţească eficienţa energetică cu 20 %. Sectorul TIC are un rol important în îndeplinirea acestui obiectiv.

Îngrijirea sustenabilă a sănătăţii şi furnizarea de sprijin bazat pe TIC pentru o viaţă demnă şi autonomă

Aplicarea tehnologiile eHealth în Europa poate îmbunătăţi calitatea îngrijirii medicale, reduce costurile medicale şi stimula autonomia, inclusiv în locaţii izolate. O condiţie esenţială pentru succes este ca aceste tehnologii să asigure dreptul cetăţenilor de stocare, în condiţii de siguranţă, a datelor cu caracter personal, în cadrul unui sistem de sănătate accesibil online. Pentru exploatarea întregului potenţial al noilor servicii eHealth, UE trebuie să elimine barierele legale şi organizaţionale, în special cele care afectează interoperabilitatea paneuropeană, şi să consolideze cooperarea dintre statele membre.

Promovarea diversităţii culturale şi a conţinutului creativ

Convenţia UNESCO din 2005 privind diversitatea culturală, ratificată în 2006 la nivelul UE, prevede promovarea şi protejarea diversităţii culturale pe plan mondial şi se aplică şi noilor mijloace media digitale. De fapt, noile mijloace media digitale permit o distribuţie mai largă a conţinutului cultural şi creativ, deoarece multiplicarea este mai ieftină şi mai rapidă şi oferă mai multe oportunităţi autorilor şi furnizorilor de conţinut de a ajunge la un public nou şi mai larg, chiar un public global. Internetul favorizează totodată pluralismul în media, oferind acces la o varietate mai mare de resurse şi puncte de vedere, precum şi mijloace, pentru orice persoane, care altfel nu ar avea această posibilitate de a se exprima deplin şi în mod deschis.

Introducerea în Europa a cinematografelor digitale a fost mai lentă decât se prevăzuse din cauza unor chestiuni de natură tehnică (norme) şi economică (modele de activitate). Din cauza costurilor echipamentelor digitale, unele tipuri de cinematografe sunt ameninţate cu închiderea. Aşadar, pentru protejarea diversităţii culturale, este necesară sprijinirea digitizării cinematografelor.

e-Guvernare

Serviciile eGovernment oferă o cale rentabilă de a pune la dispoziţia tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor servicii mai bune şi de a favoriza participarea cetăţenilor şi de a face ca administraţia publică să fie deschisă şi transparentă. Serviciile eGovernment pot reduce costurile şi economisi timp pentru administraţiile publice, cetăţeni şi întreprinderi. Aceste servicii pot totodată atenua riscurile de schimbări climatice, de dezastre naturale sau artificiale, prin includerea schimbului de date şi informaţii de mediu. În prezent, în pofida unui nivel înalt de disponibilitate a serviciilor eGovernment în Europa, există încă diferenţe între statele membre, iar nivelul adoptării acestor servicii de către cetăţeni este scăzut. În 2009, numai 38 % dintre cetăţenii UE au utilizat internetul pentru accesarea de servicii eGovernment, în comparaţie cu 72 % dintre întreprinderi. Adoptarea generală a internetului va creşte dacă vor creşte utilizarea, calitatea şi accesibilitatea serviciilor publice online.

Sisteme inteligente de transporturi pentru un transport eficient şi pentru o mai bună mobilitate

Sistemele de transporturi inteligente (ITS – Intelligent Transports Systems) fac transportul mai eficient, mai rapid, mai simplu şi mai fiabil. Accentul se pune pe găsirea de soluţii inteligente de integrare a fluxurilor de pasageri şi de marfă în ansamblul modurilor de transport şi de furnizare de soluţii sustenabile pentru blocajele de infrastructură care afectează căile rutiere, ferate, aeriene, maritime şi navigabile.

Acţiunea 69: Realizarea unei evaluări pentru a vedea dacă sectorul TIC a respectat măsurile comune în domeniile energiei

Problemă Estimări recente indică faptul că echipamentele şi serviciile TIC sunt responsabile pentru 2,5%-4% din emisiile de carbon ale Uniunii Europene
Definire Evaluarea îndeplinirii de către sectorul TIC a calendarului de adoptare a metodologiilor comune de măsurare pentru propria performanţă energetică a sectorului, precum şi pentru emisiile de gaze cu efect de seră
Acţiuni la nivelul UE Comisia a solicitat sectorului TIC să dezvolte un cadru de măsurare a energiei  şi a performanţelor de mediu, să adopte şi să pună în aplicare metodologii comune până în 2011.Principalele părţi interesate (inclusiv organizaţiile de standardizare şi industrie) îşi unesc eforturile pentru a stabili metodologii comune în vederea cuantificării emisiile din sectorul industriei proprii / consumului de energie.Prima jumătate din 2011:

  • Stabilirea unei metodologii comune pentru evaluarea produselor şi companiilor din domeniul TIC

După a doua jumătate a anului 2011:

  • Companiile cheie din domeniul TIC vor înfiinţa programe pilot privind metodologia stabilită, iar Comisia va evalua metodologia şi se va pronunţa asupra necesităţii stabilirii unei legislaţii
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultări cu furnizorii de echipamente TIC asupra modalităţilor de măsurare a  energiei şi a performanţelor de mediu (inclusiv software specializat) precum şi definirea amprentei de carbon a fiecarui echipament TIC
  • Definirea metodologiilor de măsurare a  energiei şi a performanţelor de mediu in domeniul TIC, aliniată cu celelalte ţări UE prin programele sectoriale de cercetare ale Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
  • Validarea metodologiilor de măsurare împreună cu organizaţiile de standardizare şi cele sectoriale, şi comunicarea lor către CE
  • Adoptarea prin act normativ la nivel UE şi naţional a metodologiei de măsurare
Responsabili
  • Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Acţiunea 70: Susţinerea parteneriatelor între sectorul TIC şi sectoarele majore emitatoare de gaze cu efecte de seră

Problemă Neexploatarea potenţialului TIC de a reduce amprentele de carbon ale altor sectoare
Definire Sprijinirea parteneriatelor dintre sectorul TIC şi principalele sectoare care au emisii de gaze cu efect de seră pentru îmbunătăţirea randamentului energetic şi reducerea emisiilor cu efect de seră
Acţiuni la nivelul UE Se vor construi parteneriate inter-sectoriale pentru îmbunătăţirea randamentului  energetic

  • Abordare de jos în sus: Comisia a stabilit o reţea de cooperare cu aproximativ 40 de proiecte pilot în cadrul CIP (Programul-cadru pentru competitivitate şi inovare) în vederea elaborării unei metodologii de măsurare a beneficiilor concrete ale soluţiilor TIC din  clădiri.

De sus-sus în jos: Comisia Europeană, organizaţiile de standardizare şi industria vor începe să lucreze într-un mod coerent, pentru a evalua potenţialul sectorului TIC de a face economii de energie în alte sectoare

2011:

  • Organizarea evenimentelor inter-sectoriale ale părţilor interesate, în cadrul cărora se vor investiga şi propune soluţii privind barierele ce previn cooperarea şi implementarea soluţiilor TIC prezente

2013:

  • Elaborarea unor foi de parcurs pentru implementarea la scară largă a soluţiilor TIC de către sectorul TIC
Acţiuni la nivel naţional
  • Colectarea concluziilor proiectelor CIP asupra metodologiilor de măsurare de urmat, precum şi identificarea şi cuantificarea beneficiilor soluţiilor TIC din  clădiri
  • Consultari cu partenerii naţionali interesaţi şi identificarea posibilităţilor de parteneriat între sectoarele cu amprenta mare de carbon ăi sectorul TIC, atât între companii de stat cât şi private
  • Participarea în studiul CE asupra evaluării potenţialului sectorului TIC de a reduce consumul energetic în alte sectoare
  • Elaborarea planurilor de acţiune pentru implementarea metodologiei de măsurare
Responsabili
  • Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • Ministerul Mediului

Acţiunea 71: Evaluarea contribuţiei reţelelor inteligente şi definirea funcţionalităţilor minime pentru promovarea interoperabilităţii

Problemă Lipsa reţelelor inteligente ce ar putea ajuta la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră cu 20%.
Definire Propunerea unui set minimal de funcţionalităţi care să promoveze interoperabilitatea reţelelor inteligente
Acţiuni la nivelul UE Reţele inteligente sunt esenţiale pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbonComisia va acţiona pentru a asigura:

  • faptul că sinergiile dintre energie şi infrastructurile de comunicaţii digitale vor fi luate în considerare pentru a minimiza costurile economice şi cele ale emisiilor;
  • faptul că beneficiile funcţionalităţilor inteligente şi costurile de mediu sunt cuantificabile;
  • apariţia unei pieţe deschise şi competitive pentru tehnologiile de reţele inteligente, produse şi servicii care să nu fie constrânsă din cauza formatelor incompatibile de date sau a lipsei de interoperabilitate;

2011:

  • Crearea unui document privind reţelele inteligente sustenabile din punct de vedere ecologic

Determinarea unei poziţii agreată de către sectorul energetic şi cel de comunicaţii electronice  privind cerinţele de comunicaţie pentru infrastructură şi servicii viitoare ale reţelelor inteligente

Acţiuni la nivel naţional
  • Consultări cu specialiştii şi părţile interesate din sectoarele energie şi comunicaţii electronice pentru întelegerea stadiului actual şi identificarea sinergiilor dintre cele două sectoare în implementarea reţelelor inteligente (aplicabile pâna în 2020)
  • Elaborarea specificaţiilor minimale tehnico-funcţionale şi includerea indicatorilor de eficienţă care se vor cuantifica prin metodologia de la Acţiunea 70
  • Alinierea setului minimal de specificaţii cu cel al altor ţări UE
  • Includerea setului minimal de specificaţii tehnico-funcţionale ca parte a cadrului naţional de interoperabilitate
  • Monitorizarea implementării şi respectării acestui set minimal prin audituri executate prin sondaj
Responsabili
  • Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Acţiunea 72: Lansarea Cărţii verzi privind tehnologia Solid State Lighting (SSL)

Problemă Consumul ridicat de energie datorat tehnologiilor curente folosite pentru iluminat
Definire În 2011, Comisia Europeană, a publicat Cartea Verde privind Solid State Lighting pentru explorarea barierelor ( pentru implementarea la scară largă a tehnologiei SSL) şi pentru înaintarea politicilor utilizate.
Acţiuni la nivelul UE Se doreşte introducerea iluminatului prin tehnologia Solid State Lighting (SSL). Din acest punct de vedere în perioada 2010 şi 2011 va fi stabilit cadrul de reglementare pentru proiectul Cărţii verzi privind iluminatul SSL şi  a unor proiecte demonstrative prin intermediul PIC2010:

  • Deschiderea dialogului cu principalii parteneri interesaţi  şi dezvoltarea unui grup tehnic de lucru privind tehnologia SSL

2011:

  • Dezvoltarea Cărţii Verzi privind ”Green Digital Lighting” în colaborare cu entităţile interesate, pentru început, şi prin consultaţii publice deschise
Acţiuni la nivel naţional
  • Identificarea şi implicarea tuturor entităţilor naţionale care pot contribui sau sunt deja implicate in iluminatul SSL (ex Electromagnetica)
  • Consultări cu aceste entităţi pentru colectarea sugestiilor şi cerinţelor tehnico-funcţionale necesare implementării cu succes a SSL, precum şi includerea indicatorilor de eficienţă cuantificabili prin metodologia de la Acţiunea 70
  • Alinierea cerinţelor de mai sus cu alte cerinţe existente de mediu
  • Elaborarea calendarului de realizare a Cărţii verzi şi a proiectelor demonstrative
  • Stabilirea soluţiilor pentru reţelele de senzori necesare funcţionării SSL
Responsabili
  • Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • Ministerul Mediului

Acţiunea 73: Punerea de acord a Statelor membre privind funcţionalităţile suplimentare comune pentru contoare inteligente

Problemă Inexistenţa acordurilor la nivel European privind modurile de definire a contoarelor inteligente
Definire Statele membre trebuie să convină, până la sfârşitul anului 2011, asupra funcţionalităţilor suplimentare pentru contoarele inteligente
Acţiuni la nivelul UE Necesitatea determinării unor  funcţionalităţi comune pentru contoarele inteligentePrin politica de planificare, de reglementare şi de standardizare se va asigura:

  • Funcţionarea unui dispozitiv de măsurare care să furnizeze o grilă cu informaţii despre consumul frecvent şi reducerea costurile operaţionale care să permită funcţionarea de la distanţă.
  • Funcţionalităţi care ar oferi informaţiile necesare pentru furnizarea de produse TIC / servicii pentru managementul energetic în clădiri (case, oficii, etc)

2010:

  • Finalizarea revizuirii Directivei pentru Măsurarea Instrumentelor privind funcţionalităţile comune ale contoarelor inteligente

2011:

  • Facilitarea unui acord între statele membre privind funcţionalităţile comune ale contoarelor inteligente
  • Implicarea în dezvoltarea unui standard CEN (Comitet European pentru Standardizare) privind funcţionalităţile adiţionale ale contoarelor inteligente
Acţiuni la nivel naţional
  • Analiza documentaţiilor ăşi informaţiilor referitoare la contoarele inteligente emise de UE sau alţi jucători semnificativi pe piaţta privată
  • Consultarea cu toţi furnizorii de utilităţi, ANPC, patronatele (sau asociaţiile profesionale relevante) şi institute de cercetare în domeniu asupra necesitătilor de contorizare, a alternativelor tehnologice posibile, costurile asociate precum şi duratele estimate de implementare
  • Invitarea companiilor care au desfăşurat un proiect pilot în acest domeniu la o discuţie de informare (ex Siemens – pilot in Timisoara)
  • Pe baza concluziilor consultărilor de mai sus, elaborarea unui set de functionalitati comune tuturor contoarelor inteligente, complementat cu subseturi specifice fiecarui tip de utilitate (caldura, apa, electricitate, gaz etc.)
  • Comunicarea acestui set de functionalităţi catre CE şi către autorităţile naţionale de reglementare spre avizare
  • Stabilirea de soluţii pentru reţele de senzori necesari funcţionării şi supravegherii contoarelor inteligente
  • Monitorizarea şi adoptarea îin legislatia nationala a functionalităţilor aprobate la nivel european
Responsabili
  • Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Acţiunea 74: Includerea, de către Statele membre, a specificaţiilor pentru costurile totale pe parcursul  durata ei de viaţă în toate achiziţiile publice în materie de  iluminat public

Problemă Provocările legate de schimbările climatice
Definire Statele membre sunt îndemnate să includă, până în 2012, specificaţii privind costurile totale pe parcursul duratei de viaţă (mai degrabă decât costurile iniţiale de achiziţie) în toate achiziţiile publice în materie de iluminat
Acţiuni la nivelul UE Economisirea energiei prin utilizarea dispozitivelor de iluminat mai eficiente care oferă o calitate superioară a iluminatului în spaţiile publice şi clădirile publice2010 şi 2011:

  • Derularea unui studiu la nivelul Uniunii Europene privind procedurile licitaţiilor organizate de către instituţiile publice în domeniul lucrărilor de iluminat
  • Adresarea scopului prin iniţiativele în derulare ale Comisiei

2012:

  • Lansarea unei campanii de informare a activităţilor autorităţilor publice sau municipalităţilor (această acţiune se va desfăşura prin acţiunea pilot CIP)
  • Demararea acţiunilor de suport a produselor pre-comerciale SSL sub tutela programului FP7 TIC
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultări cu specialiştii şi partenerii interesaţi din primării şi furnizorii de echipamente de iluminat pentru înţelegerea elementelor de cheltuieli care apar in decursul ciclului de viaţă al acestor echipamente (conform principiilor Total Cost of Ownership)
  • Definirea specificaţiilor de cost obligatoriu de prezentat precum şi a indicatorilor specifici fiecărei categorii de echipament (reţea electrică, stâlpi, becuri etc.)
  • Alinierea specificatiilor de cost de mai sus cu cele ale altor ţări UE
  • Elaborarea propunerii de act normativ care impune prezentarea costurilor totale asociate unui echipament de iluminat, ca procedură distinctă în cadrul procesului de achiziţii publice
  • Monitorizarea implementării şi respectării prevederilor acestui act normativ in cadrul procedurilor de achiziţie publică şi auditarea lor prin sondaj
Responsabili
  • Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • ANPC

Acţiunea 75: Asigurarea pentru europeni a accesului securizat on-line la datele lor medicale

Problemă Riscul sustenabilităţii sistemelor de asistenţă medicală
Definire Asigurarea accesului online în condiţii de securitate a cetăţenilor europeni la fişele lor medicale, până în anul 2015. De asemenea se doreşte implementarea serviciilor telemedicale la scară largă până în 2020
Acţiuni la nivelul UE Împuternicirea pacienţilor şi implementarea serviciilor de telemedicină sunt esenţiale pentru asigurarea durabilităţii sistemelor de sănătate2010:

  • Utilizarea programelor de tip pilot la scară largă ”Regenerarea Sănătăţii” pentru sensibilizarea beneficiilor telemedicină
  • Lansarea obiectivelor 5.3 (accesul la înregistrările medicale personale) şi 5.1 (mSănătate) şi introducerea telemedicină ca obiectiv la următorul CIP

2011:

  • Implementarea proiectelor menţionate mai sus
  • Lansarea unui apel sub egida CIP TIC PSP WP 2011 pentru sprijinul proiectelor pilot menite să asigure pacienţilor securitatea accesului la înregistrările medicale personale
  • Lansarea unui apel sub egida CIP TIC PSP WP 2011 în vederea atingerii unui consens privind modalităţi de eliminare a  barierelor în calea implementării telemedicinei
  • Publicarea unui document privind aplicabilitatea cadrului european legal în domeniul serviciilor de telemedicină
  • Lansarea planului de acţiune eSănătate 2012-2020
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultări cu specialistii CNAS, MS, cu specialişti din spitale sau clinici asupra abordării şi functionalitatilor minimale cerute de un astfel de sistem, cu respectarea cadrului naţional de interoperabilitate
  • Elaborarea unui studiu privind problematica utilizării sistemelor de comunicaţii electronice şi a sistemelor informatice pentru asigurarea accesului pacienţilor la datele medicale proprii, în condiţii de securitate a datelor  cu caracter personal (din punct de vedere al suportului de comunicaţii electronice şi al aplicaţiilor IT).
  • Organizarea de intâlniri informative cu furnizorii mari de soluţii IT pentru discutarea fezabilităţii si eficienţei setului de funcţionalităţi
  • Elaborarea arhitecturii sistemelor precum şi precizarea cerinţelor funcţionale şi de securitate
  • Elaborare caietelor de sarcini şi lansarea licitaţiilor proiectelor eHealth si eMedical Records
  • Monitorizarea implementării platformelor ofertate, a calendarului de implementare şi a conformităţii cu caietele de sarcini şi cu cadrul naţional de interoperabilitate
  • Identificarea şi propunerea măsurilor adiacente
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • Ministerul Sănătăţii
  • Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Acţiunea 76: Propunerea unei recomandări pentru definirea unui set minim comun de date ale pacientului

Problemă Lipsa interoperabilităţii poate compromite siguranţa pacienţilor
Definire Comisia va colabora cu instituţiile competente existente în statele membre şi cu partenerii interesaţi  pentru a propune o recomandare privind definirea unui set minim comun de date ale pacienţilor pentru interoperabilitate.
Acţiuni la nivelul UE Având la bază rezultatele epSOS, Comisia va identifica, împreună cu statele membre şi partenerii interesaţi un set minim de date medicale ce vor fi partajate şi accesate electronic.2010:

  • Consultaţii cu statele membre şi partenerii interesaţi
  • Negocierea extinderii proiectului epSOS astfel încât să includă şi state membre sau ţări Europene asociate

2011:

  • Monitorizarea procesului legislativ privind propunerea unei Directive pe tema drepturilor pacienţilor în sisteme medicale trans-frontaliere
  • Monitorizarea evaluării şi reviziei Directivei privind protecţia datelor cu caracter  personal
  • Adoptarea unui nou plan de acţiune eSănătate 2012-2020

2012:

  • Adoptarea recomandărilor EC şi a mecanismelor pentru monitorizarea implementării
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultari cu grupurile de experţi inter-ministeriali eHealth, cu specialişti din Sănătate (inclusiv directori de clinici si spitale), cu cei din CNAS, cu principalii dezvoltatori de aplicaţii şi sisteme pentru sănatăte şi alţi parteneri interesaţi pentru intelegerea tipurilor de informaţii despre pacienti,  şi caracterul obligatoriu sau opţional al informaţiilor
  • Definirea setului de date minimal obligatoriu de utilizat şi implementat in toate aplicaţiile ce gestionează sau procesează datele pacienţilor, precum şi specificaţii de implementare unitare la nivel naţional
  • Alinierea setului de date minimal de mai sus cu cele ale altor ţări UE;
  • Includerea setului minimal de date in cadrul naţional de interoperabilitate ca registru semantic, devenind criteriu de conformitate in sectorul de sănătate
  • Monitorizarea respectării criteriilor de conformitate in dezvoltarea şi implementarea aplicaţiilor şi sistemelor din sectorul sănătate precum şi auditarea lor prin sondaj
  • Elaborarea proiectului de recomandare care să includă acţiunile de mai sus
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • Ministerul Sănătăţii
  • Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Acţiunea 77: Standarde Foster, teste de interoperabilitate şi certificarea eSănătate la nivelul UE

Problemă Lipsa standardelor la nivelul Uniunii Europene duce la fragmentarea pieţii
Definire Promovarea elaborării de standarde, teste de interoperabilitate şi certificare a sistemelor de eHealth prin dialog cu părţile interesate cu termen de finalitate 2015
Acţiuni la nivelul UE Standardele la nivelul UE şi profilurile e-sănătate sunt esenţiale pentru reducerea fragmentării pieţei. Acţiunile UE vor asigura crearea standardelor necesare interoperabilităţii datelor2010:

  • Semnarea unui Memorandum de Înţelegere cu SUA privind Interoperabilitatea eSănătate
  • Asigurarea impactului interoperabilităţii şi standardelor din cadrul Acţiunii de Suport (FP7)

2011:

  • Lansarea şi monitorizarea programului Network Excellence în aria Interoperabilităţii Semantice
  • Propunerea prioritizării şi dezvoltării profilurilor eSănătate către Iniţiativa de Guvernanţă eSănătate

2012:

  • Demonstrarea interoperabilităţii eSănătate prin testări şi certificări la scară largă
  • Dezvoltarea Cadrului European de Interoperabilitate în eSănătate
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultarea cu părţile interesate asupra standardelor adoptate sau in curs de adoptare de către UE, precum şi a acoperirii de către aceste standarde a funcţionalitătilor eHealth necesare la nivel naţional
  • Numirea unor experţi romani in echipele multidisciplinare ale UE pentru alcătuirea standardelor şi a profilelor e-Sănătate
  • Certificarea sistemelor eHealth conform standardelor UE relevante (ex EIPAA) si a protocoalelor medicale existente, precum şi a standardelor şi principiilor de interoperabilitate
  • Elaborarea seturilor minime de teste obligatorii de interoperabilitate pentru orice sistem sau aplicaţie eHealth, ca parte a standardelor tehnice de interoperabilitate
  • Monitorizarea conformităţii dezvoltării şi implementării sistemelor e-sănătate prin definirea mecanismelor de control şi auditare a acestor sisteme prin sondaj (indeplinirea cerinţelor de interoperabilitate şi a celor medicale)
  • Monitorizarea adoptării şi implementării standardelor, a testelor de interoperabilitate precum şi a certificării sistemelor eHealth la nivel naţional
  • Proiectarea şi implementarea unui portal care să gestioneze la nivel naţional standardele aplicabile sistemelor eHealth, a testelor minime obligatorii de interoperabilitate, şi a obiectivelor şi criteriilor de certificare a acestor sisteme
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • Ministerul Sănătăţii

Acţiunea 78: Consolidarea Programului Comun Ambient Assisted Living (AAL)

Problemă Presiunile exercitate asupra sistemelor de asistenţă medicală şi reducerea calităţii vieţii persoanelor în vârstă şi a persoanele cu dizabilităţi.
Definire Consolidarea programului comun AAL (Ambient Assisted Living) pentru accesul persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu dizabilităţi la o viaţă independentă şi activă în societate
Acţiuni la nivelul UE Este necesară o triplă victorie a inovaţiei bazate pe TIC2010:

  • Completarea unei evaluări interimare a Programului Comun AAL şi elaborarea unui raport către Parlamentul şi Consiliul European pentru comunicarea elementelor importante şi propunerea acţiunilor

2011:

  • Lansarea Parteneriatului Inovativ pentru o Îmbătrânire Sănătoasă şi Activă
  • Elaborarea unei Recomandări pe tema Iniţiativei Programului Comun privind schimbările demografice, pentru coordonarea activităţilor de cercetare la nivel naţional

2012:

  • Lansarea unui studiu de impact privind Decizia participării UE la Programul Comun AAL după 2013
  • Actualizarea Planului de Acţiune al UE privind Îmbătrânirea Sănătoasă în Societatea Informaţională
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultări cu părţile interesate asupra modalităţilor prin care TIC poate ajuta persoanele defavorizate sau in vârsta în vederea creşterii calităţii vieţii
  • Elaborarea unui studiu, prin programele sectoriale ale MCSI, privind  cerinţele, necesităţile tehnologice şi modalităţile de implementare şi exploatare a sistemelor şi serviciilor pentru dezvoltarea AAL
  • Identificarea responsabililor AAL sau nominalizarea lor şi trimiterea lor către AAL central pentru preluarea responsabilităţilor şi punerea in temă
  • Elaborarea concluziilor şi includerea recomandărilor obţinute in urma consultărilor in programul AAL după o prealabilă validare a acestora cu responsabilii AAL
  • Elaborarea paşilor sau măsurilor necesare implementării programului AAL
  • Emiterea normelor/ordinelor necesare implementării programului AAL
  • Pregătirea personalului din agenţiile guvernamentale care vor interacţiona cu AAL
  • Monitorizarea derulării programului AAL
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • Ministerul Sănătăţii

Acţiunea 79: Propunerea unui model durabil de finanţare a bibliotecii digitale Europeana

Problemă Lipsa unui model de finanţare solid şi sustenabil  pentru serviciul central al bibliotecii Europeanace oferă acces la patrimoniul cultural al Uniunii Europene
Definire Propunerea unui model sustenabil de finanţare a bibliotecii publice digitale Europeana
Acţiuni la nivelul UE Este nevoie de identificarea unui model de finanţare solid şi durabil pentru Biblioteca Europeana care asigură accesul la patrimoniul cultural al Europei şi de completarea eforturilor de digitizare şi conservare de către statele membre.2011:

  • Comisia va elabora o Comunicare către Consiliul şi Parlamentul european ce va conţine:
  • Un Raport privind dezvoltarea Bibliotecii Europeana
  • Exprimarea unei poziţii privind recomandările făcute de ”Comite des Sages”
  • Comisia va lucra împreună cu statele membre în contextul Grupului de experţi ai statelor membre privind digitizarea

2012:

  • Comisia va propune un model sustenabil pentru finanţarea bibliotecii Europeana şi a digitizării patrimoniului cultural
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultari interne ale experţilor din Ministerul Culturii in vederea identificării şi cuantificării volumului bibliotecii digitale precum şi a depozitarilor acestui patrimoniu naţional
  • Organizarea unei serii de consultări intre grupurile de experţi de la Cultură şi  Finanţe cu instituţii specializate asupra căilor concrete de finanţare pe termen lung a bibliotecii digitale
  • Implementarea obiectivelor prevăzute de HG nr. 1676/2008, prin care a fost aprobatProgramul naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României (care va reprezenta şi componentă românească a portalului Europeana). Elaborarea unui model economic cu date realiste care să valideze căile de finanţare identificate (parteneriate între sectorul public şi cel privat, finanţare din fonduri structurale, finanţări de la bugetul de stat)
  • Elaborarea paşilor sau măsurilor preliminare necesare de implementat in vederea susţinerii modelului de finanţare propus
  • Elaborarea propunerii de model de finanţare susţinută de modelul economic, menţionând că modelele pot varia de la o ţară la alta
  • Prezentarea modelului de finanţare in cadrul consultărilor intre ţările UE, şi alinierea sau amendarea lui pe baza strategiilor de finanţare susţinute de alte ţări UE
  • Monitorizarea procesului de validare şi aprobare a acestui model la nivelul UE şi ulterior la nivel naţional
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (competenţe de sprijin)
  • Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (responsabil de Legea 1676/2008)

Acţiunea 80: Propunerea de măsuri pentru sprijinirea industriilor culturale şi creative

Problemă Promovarea potenţialului industriilor culturale şi creative
Definire Propunerea unui set de măsuri ca rezultat al consultărilor  din cadrul Cărţii Verzi pe tema ”Dezvoltarea potenţialului industriilor culturale şi creative”
Acţiuni la nivelul UE Prin promovarea potenţialului industriilor culturale şi creative la scară europeană ar putea apărea noi modele de afaceri ce ar aduce beneficii industriei culturale prin crearea unei pieţe mai largi şi ar conduce la protejarea profitului intelectual şi al investiţiilor aferente.2011:

  • Raportarea rezultatelor consultării publice privind Cartea Verde pe tema ”Dezvoltarea potenţialului industriilor culturale şi creative”
  • Pe baza acestor rezultate, Comisia va dezvolta metode pentru promovarea diversităţii conţinutului cultural şi creativ din Europa
Acţiuni la nivel naţional
  • Implementarea recomandărilor CE privind dezvoltarea diversităţii conţinutului cultural şi creativ în Europa
  • Elaborarea unei politici publice de stimulare şi de susţinere a creativităţii, scopul său principal fiind acela de a dezvolta dimensiunea economică a culturii prin asigurarea unui cadru financiar, fiscal şi social adecvat actorilor din industriile culturale şi creative, în special IMM-urilor, inclusiv celor din sectorul cultural independent (liber profesionişti, creatori şi artişti independenţi). De asemenea, documentul îşi propune asigurarea unui cadru propice şi de stimulare a accesului şi participării la cultură a publicului.
Responsabili
  • Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

Acţiunea 81: Emiterea unei recomandări privind  promovarea digitizării cinematografiei europene

Problemă Dezvoltarea greoaie a cinematografiei digitale cauzată de probleme de ordin tehnic (standarde) şi economic (modele de afaceri)
Definire Elaborarea unei recomandări (2011) privind promovarea digitizării cinematografiei Europene
Acţiuni la nivelul UE Recomandarea privind Cinematografia Digitală va acoperi toate aspectele legate de cinematografia digitală2011:

  • Comisia va elabora Recomandarea Cinematografiei Digitale
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultări cu specialiştii şi părţile interesate din sfera culturiişi a audiovizualului  pentru inţelegerea impactului şi beneficiilor trecerii la cinematografia digitală
  • Elaborarea propunerii de plan de acţiune pentru pregătirea trecerii la cinematografia digitală, care să identifice soluţii pentru problemele cu care se confruntă, la ora actuală, cinematografele care îşi propun utilizarea de tehnolgii digitale (lipsa de rentabilitate a pieţei interne; reducerea numărului de săli; dezinteresul finanţatorilor; lipsa de capitaluri; precaritatea accentuată în înzestrarea tehnică şi a condiţiilor de lucru cu efecte negative asupra potenţialului de creaţie şi asupra calităţii tehnice a producţiei)

Pe termen lung:

  • Elaborarea măsurilor necesare promovării cinematografului digital ca vector al diversităţii culturale şi incurajării creaţiei artistice, prin încurajarea accesării de fonduri europene şi prin intermediul unei intervenţii publice flexibile, care să respecte dispoziţiile UE în materie de acordare a ajutorului de stat
  • Alinierea măsurilor recomandate precum şi a termenului limită de implementare a cinematografiei digitale cu cele ale altor ţări UE;
  • Monitorizarea respectării măsurilor şi termenelor recomandate
  • Elaborarea proiectului de recomandare care va include acţiunile de mai sus
Responsabili
  • Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional
  • Consiliul Concurenţei (în probleme de acordare de ajutor de stat pentru digitizarea cinematografelor)
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (competenţe de sprijin)

Acţiunea 82: Implementarea Directivei privind serviciile media audiovizuale cu privire la diversitatea culturală

Problemă Industria audiovizuală europeană suferă în urma deficitului comercial în raport cu industria audiovizuală a SUA
Definire Comisia va asigura punerea în aplicare a dispoziţiilor Directivei privind Serviciile Media Audiovizuale (AVMS) privind diversitatea culturală. De asemenea va cere informaţii de la statele membre privind aplicarea acestor dispoziţii.
Acţiuni la nivelul UE Măsurile privind promovarea distribuţiei şi producţiei de conţinut audiovizual independent şi european în serviciile de televiziune şi audiovizuale la cerere, conform Articolelor 13,16 şi 17 din cadrul Directivei AVMS constituie un instrument eficient de promovare a conţinului creativ în Europa2011:

  • monitorizarea statelor membre privind raportarea aplicării dispoziţiilor Directivei AVMS

2012:

  • Adoptarea şi publicarea primei Comunicări privind aplicarea articolului 13 şi a celei de-a zecea Comunicăei privind aplicarea articolelor 16 şi 17 pe baza rapoartelor naţionale furnizate de către statele membre
Acţiuni la nivel naţional
  • Discutarea cu părţile interesate  a stadiului actual precum şi a barierelor constatate in implementarea directivei.
  • Furnizarea răspunsurilor la chestionarele Comisiei Europene în baza cărora va fi elaborată Comunicarea Comisiei
  • Elaborarea planurilor de acţiune aferente
  • Monitorizarea procesului de implementare a directivei
  • Identificarea şi propunerea măsurilor adiacente
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
  • Consiliul Naţional al Audiovizualului

Acţiunea 83: Propunerea unei Decizii a Consiliului şi Parlamentului European privind recunoaşterea reciprocă a identităţii electronice (e-ID)

Problemă Lipsa unei abordări Europene privind informatizarea  administraţiilor publice
Definire Propunerea unei Decizii a Parlamentului şi a Consiliului European care să asigure recunoaşterea reciprocă a e-identificării şi a e-autentificării la nivelul Uniunii Europene, prin servicii de autentificare online
Acţiuni la nivelul UE 2010:

  • Adoptarea Planului de Acţiune eGuvernare 2011-2015 având în vedere acţiunile specifice eID

2011:

  • Consultări publice online privind e-identificarea, autentificarea şi semnăturile electronice
  • Analiza contribuţiilor aduse consultărilor publice online
  • Elaborarea unui studiu socio-economic pentru o nouă Infrastructură Electronică de Identificare Pan-Europeană
  • Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind identificarea, autentificare şi semnăturile electronice
  • Dezvoltarea unei Reţele Tematice TIC PSP, SSEDIC, privind Identitatea Digitală Europeană
  • Finalizarea proiectului STORK

2012:

  • Propunerea unei decizii a Consiliului şi Parlamentului European
Acţiuni la nivel naţional
  • Participarea la grupurile de lucru la nivelul CE privind eID
  • Implicarea principalelor entităţi naţionale cu expertiză largă in selecţia, dezvoltarea sau implementarea sistemelor de tip e-identificare şi e-autentificare
  • Consultarea cu grupurile de experţi inter-ministeriali asupra căilor de realizare a convergenţei celor două sisteme la nivelul administraţiei publice româneşti
  • Elaborarea unui studiu, prin programele sectoriale ale MCSI, privind  cerinţele, necesităţile tehnologice şi modalităţile de implementare a mecanismelor de asigurare a securităţii  pentru servicii de autentificare online
  • Identificarea paşilor sau măsurilor necesare de urmat inainte de a elabora setul minimal de condiţiitechnico-funcţionale
  • Alinierea setului minimal de cerinţe cu alte cerinţe existente in UE (ex cerinţele de interoperabilitate)
  • Elaborarea proiectelor de acte normative şi a calendarului de implementare a acestora in legislaţia natională
  • Reglementarea  obligativităţii auditării prin sondaj a conformităţii cu setul minimal de cerinţe
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • Ministerul Administraţiei şi Internelor

Acţiunea 84: Sprijinirea  integrării in cadrul Pieţei Unice a serviciilor transfrontaliere eGovernment

Problemă Lipsa coerenţei, interoperabilităţii şi sustenabilităţii privind serviciile de guvernare electronică trans-frontaliere.
Definire Comisia Europeană va susţine serviciile trans-frontaliere de tip eGuvernanţă în cadrul Pieţii Digitale Unice prin Programul de Competititvitate şi Inovaţie (CIP) şi prin Programul Soluţiilor Interoperabile privind Administraţiile Publice Europene (ISA)
Acţiuni la nivelul UE ISA reprezintă un instrument important ce poate analiza şi determina modalităţi pentru asigurarea sustenabilităţii serviciior comune şi a instrumentelor de dezvoltare2010:

  • Adoptarea Planului de Acţiuni de eGuvernare 2011-2015, având în vedere serviciile trans-frontaliere
  • Proiectele STORK (eID). PEPPOL (eLicitaţie) intră în faza de pilot, iar SPOCS (Directiva de Servicii) se extinde pentru accesul altor state membre

2011:

  • Comisia va continua să susţină schimbul de experienţe şi practici între proiectele pilot la scară largă noi şi cele în curs de implementare
  • Comisia va iniţia un studiu de evaluare a sustenabilităţii proiectelor STORK şi PEPPOL
  • Comisia va iniţia un studiu pentru analiza nevoilor prezente şi viitoare şi a raportului cost-beneficiu a serviciilor trans-frontaliere eGuvernare. De asemenea va analiza barierele organizaţionale, legale, tehnice şi semantice în colaborare cu statele membre

2012:

  • Comisia va facilita schimbul de opinii între statele membre în vederea identificării noilor servicii trans-frontaliere ce pot intra în faza de pilot în cadrul programului CIP TIC PSP
Acţiuni la nivel naţional
  • Utilizarea listei de servicii transfrontaliere de la Actiunea 91 ca set minimal de servicii publice transfrontaliere de implementat
  • Consultări la nivel de experţi tehnici intre ţările UE in vederea alinierii standardelor de interoperabilitate naţionale care să permită funcţionarea neintreruptă a serviciilor publice transfrontaliere
  • Coordonare sau partajarea cu o parte sau cu toate tarile UE a centrelor de date care sustin serviciile transfrontaliere
  • Elaborarea unor recomandări care să aducă coerenţă şi sustenabilitate acestor servicii publice şi să evite redundanţa intre serviciile furnizate (ex puncte unice de acces, interfata si adresa unica etc.)
  • Consultări cu părţile interesate asupra   căilor concrete de susţinere operatională şi financiară pe termen lung a acestor servicii publice
  • Elaborarea recomandărilor de finanţare identificate precum şi a măsurilor preliminare necesare de implementat in vederea susţinerii acestor servicii
  • Alinierea recomandărilor de mai sus cu cele ale altor ţări UE
  • Monitorizarea adoptării recomandărilor de mai sus intr-un act normativ la nivel UE şi implementării in legislaţia naţională a prevederilor acestui act
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Acţiunea 85: Revizuirea Directivei privind accesul public la informaţii referitoare la mediu

Problemă Lipsa unei viziuni moderne privind serviciile eMediu
Definire Revizuirea, până în 2011, a Directivei privind Accesul Public la Informaţiile de Mediu
Acţiuni la nivelul UE Serviciile eGuvernare oferă o cale mai eficientă din punctul de vedere al costului în furnizarea de servicii către cetăţeni şi persoane juridice2010:

  • Comisia aanalizat raportările naţionale ale statelor membre privind aplicarea Directivei

2011:

  • Comisia va elabora o Comunicare privind aplicarea Directivei în cazul accesului public la informaţii de mediu

2012:

  • În caz de necesitate, Comisia va prezenta o propunere de modificare a Directivei
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultări cu specialiştii de mediu şi părţile interesate pentru imbunătăţirea accesului la informaţiile de mediu precum şi crearea unui serviciu electronic publicde mediu
  • Elaborarea unui ghid pentru instruirea publicului în vederea accesului la informaţiile de mediu, la nomenclatoarele de mediu, la condiţiile de  conformitate, la proiectele de mediu derulate sau aflate in derulare etc.
  • Recomandarea calendarului şi măsurilor necesare promovării serviciilor electronice publice de mediu
  • Comunicarea propunerilor de revizuire catre CE
  • Alinierea măsurilor recomandate şi a calendarului de implementare cu cele ale altor ţări UE;
  • Monitorizarea  transpunerii şi implementării in legislaţia naţională a prevederilor directivei revizuite
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • Ministerul Mediului

Acţiunea 86: Implementarea serviciilor transfrontaliere eEnvironment

Problemă Nu se pune accentul pe folosirea soluţiilor TIC eficiente
Definire Implementarea serviciilor transfrontaliere eEnvironment, inclusiv monitorizare, în special cu ajutorul reţelelor de senzori
Acţiuni la nivelul UE 2011:

  • Elaborarea Planului de Implementare SEIS ce va sublinia priorităţile şi coordonarea activităţilor de suport reciproce
  • Comisia va prezenta o Comunicare Comisiei şi Parlamentului European privind revizuirea Directivei privind accesul public la informaţii de mediu

2016

  • Serviciile eGuvernare de tip eMediu vor fi disponibile şi interoperabile la nivel juridic şi administrativ
Acţiuni la nivel naţional
  • Participarea la studiul de impact
  • Consultarea cu toate organismele similare din UE27 asupra functionalităţilor necesare, tipul de platforma („off the shelf” sau dezvoltată la nivel UE)a amplasamentului platformei, etc.
  • Planificarea calendarului de selecţie/dezvoltare şi implementare
  • Executarea activităţilor repartizate României
  • Implementarea proceselor şi activităţilor necesare operării in România a platformei
  • Pregătirea personalului implicat in utilizarea acestei platforme
  • Monitorizarea şi imbunătăţirea proceselor şi platformei de gestionare a mărcilor inregistrate
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
  • Ministerul Mediului

Acţiunea 87: Elaborarea Cărţii albe privind interconectarea sistemelor de achiziţii publice prin mijloace electronice (e-procurement)  în UE

Problemă Existenţa barierelor de natură  tehnică la nivelul statelor membre ce împiedică sectorul privat în accesarea serviciilor de achiziţii publice
Definire Definirea, până în 2011, unei Carte albe, pe tema metodelor de interconectare a sistemelor de achiziţii publice prin mijloace electronice în piaţa unică
Acţiuni la nivelul UE Planul de Acţiune e-procurement a fost lansat în 2004. În ciuda progreselor înregistrate, mai sunt numeroşi paşi pentru o utilizare eficientă a sistemului de achiziţii publice prin mijloace electronice2010:

  • Comisia finalizează şi publică evaluarea Planului de Acţiune ee-procurement
  • Publică Cartea Verde a Comisiei privind impedimentele şi opţiunile Comunităţii pentru facilitarea tranziţiei la eAchiziţii
  • Lansarea consultaţiilor publice privind problemele/opţiunile prezentate în Cartea  Verde

2011:

  • Publicarea unui document detaliind feedback-ul generat de Cartea Verde
  • Analizarea acţiunilor de bază şi impactul acestora în vedereaîmbunătăţirii legislaţiei şi politicilor de mediu Europene
  • Finalizarea Cărţii Albe cu paşi bine definiţi în determinarea modului de interconectare a infrastructurii e-procurement
Acţiuni la nivel naţional
  • Implicarea entităţilor naţionale cu expertiză in operarea sistemului electronic de achiziţii publice (SEAP) precum şi procedurilor de achiziţie publică asociate lui,
  • Modernizarea permanentă şi dezvoltarea SEAP în vederea creşterii procentajului de achiziţii publice prin mijloace electronice. Extindere SEAP prin trecerea la un sistem dinamic şi oferirea facilităţii de interoperabilitate pentru utilizatorii sistemului.
  • Identificarea temelor pe care Romania le poate elabora şi înscrie in Cartea Alba, şi negocierea la nivelul CE a capitolelor pe care România le poate elabora in urma experienţelor sale pozitive şi negative din domeniu
  • Consultarea cu grupurile de experţi inter-ministeriale asupra elaborării cerinţelor technico-functionale necesare interoperabilizarii sistemelor de achiziţii publice electronice naţionale, focalizată pe capitolele alocate României
  • Consultări pe capitolele alocate României cu grupurile de experţi din ţările UE în vederea perfecţionării cerinţelor technico-funcţionale necesare
  • Alinierea activităţilor şi cerinţelor technico-funcţionale la cerinţele cadrului european de interoperabilitate
  • Elaborarea capitolelor alocate României şi transmiterea lor coordonatorului de proiect la nivelul CE, inclusiv a propunerilor sumarizate de amendamente legislative care sa materializeze principiile Cărţii Albe
  • Formularea si transmiterea de feedback pe celelalte capitole ale Cărţii Albe
  • Elaborarea calendarului privind finalizarea şi publicarea Cărţii Albe
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Acţiunea 88: Crearea şi implementarea unui Plan de acţiune eCommission 2011-2015 ambiţios

Problemă Comisia, ca orice administraţie publică trebuie să fie mai eficientă, să-şi îmbunătăţească serviciile, să ofere o mai bună accesibilitate la serviciile publice şi să ofere un nivel mai mare de transparenţă pentru cetăţeni.
Definire Crearea şi implementarea unui plan de acţiune eCommision 2011- 2015, care să includă achiziţii publice prin mijloace electronice
Acţiuni la nivelul UE Comisia va adopta o Comunicare pe 1 Septembrie 2011 privind planul strategic pentru perioada 2011-2015. Comunicarea se va axa pe următoarele obiective strategice:

  • Furnizarea şi utilizarea serviciilor eGuvernare inteligente
  • Eficientizarea proceselor administrative în cadrul organizaţiilor în curs de educare
  • îmbunătăţirea capacităţii CE de a utiliza eficient resursele în vederea protejării mediului
Acţiuni la nivel naţional
  • Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi a conţinutului digital necesar implementării guvernării electronice la nivel naţional şi coordonarea proiectelor de e-Guvernare naţionale cu proiectele de guvernare electronică paneuropene sau regionale
  • Dezvoltarea unui serviciu public electronic „Observator e-guvernare”, pentru crearea unei bucle de reacţie societală, realizarea sistemul naţional de monitorizare şi raportare pentru societatea informaţională.
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Acţiunea 89: Statele membre să facă serviciile de guvernare electronică complet interoperabile

Problemă Riscul asociat adoptării de către statele membre, în cadrul serviciilor naţionale de eGuvernare, a soluţiilor tehnice incompatibile cu ale altor state membre
Definire Statele membre trebuie să asigure interoperabilitatea deplină a serviciilor eGuvernare, depăşind barierele organizaţionale, tehnice sau semantice, cu susţinerea  IPv6
Acţiuni la nivelul UE Prin Declaraţia Malmo şi Granada statele membre au hotărât alinierea Cadrelor Naţionale de Interoperabilitate la Cadrul European de Interoperabilitate.2010:

  • Adoptarea unei Comunicări privind Cadrul European de Interoperabilitate şi Strategia Eruopeană de Interoperabilitate
  • Lansarea unui studiu, sub tutela programului ISA, privind necesitatea unei arhitecturii Europene de interoperabilitate ce va facilita dezvoltarea Serviciilor Publice Europene trans-frontaliere şi trans-sectoriale
  • Crearea Observatorului Cadrelor Naţionale de Interoperabilitate cu scopul de a analiza comparativ diferitele Cadre Naţionale de Interoperabiltate

2011:

  • Comisia va susţine Statele Membre în decizia de a atinge obiective comune prin facilitarea schimbului de experienţă
  • Lansarea unui program pilot pentru implementarea sistemului IPv6 de către autorităţile publice, prin integrarea IPv6 în serviciile eGuvernare
Acţiuni la nivel naţional
  • Discutii cu toti deţinatorii de baze de date publice asupra cerinţelor UE de asigurare a interoperabilităţii serviciilor eGovernment la nivel naţional şi gradual la nivel UE
  • Colectarea datelor statistice de la deţinatorii de baze de date publice şi finalizarea studiului de necesitate asupra interoperabilităţii
  • Elaborarea actului normativ prin care se aprobă crearea şi implementarea cadrului naţional de interoperabilitate, ca suport al serviciilor publice nationale si transfrontaliere precum şi pentru eficientizarea administratiei publice
  • Elaborarea unui program pentru implementarea cadrului naţional de interoperabilitate
  • Inventarierea serviciilor publice, nomenclatoarelor, registrelor naţionale şi a aplicaţiilor care gestionează date publice in administraţia publică
  • Elaborarea standardelor de interoperabilitate semantică, juridică, tehnică si organizaţională, precum şi stabilireaa structurii organizatorice care le va gestiona
  • Elaborarea arhitecturii şi specificaţiilor tehnico-functionale pentru schimbul securizat de date in interiorul entităţilor publice, intre entităţi publice naţionale sau la nivel UE
  • Alinerea completă a specificatiilor tehnico-functionale ale Intranetului Statului cu cerinţele cadrului national şi cu standardele de interoperabilitate
  • Monitorizarea desfăşurării programului de definire a cadrului national
  • Monitorizarea conformităţii administraţiei publice cu cerintele de interoperabilitate, şi efectuarea de audituri prin sondaj
  • Participare la grupurile de lucru la nivelul CE privind interoperabilitatea
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Acţiunea 90: Statele membre să se asigure  că Punctele de Contact Unic (PCU) funcţionează ca centre cu drepturi depline de guvernare electronică

Problemă Majoritatea serviciilor publice online nu au caracter trans-frontalier
Definire Statele membre trebuie să garanteze funcţionarea Punctelor de Contact Unic ca centre de eGuvernare
Acţiuni la nivelul UE Directiva Serviciilor a eliminat barierele naţionale privind comerţul serviciilor la nivelul Uniunii Europene şi a obligat statele member să înfiinţeze Puncte de Contact Unice2011:

  • Comisia va iniţia un studiu privind Punctele de Contact Unic. Va testa gradul de utilizabilitate al PCU-urilor şi al interfeţelor pe care le folosesc. De asemenea va identifica principalele probleme şi metodele de rezolvare a acestora
  • Statele membre vor continua să îmbunătăţească PCU-urile în cooperare cu Comisia, în particular aspectele trans-frontaliere ale procedurilor electronice
Acţiuni la nivel naţional
  • Implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare a serviciilor din sfera Serviciului Universal, până în anul 2012.
  • Dezvoltarea funcţionalităţilor punctului de contact unic  electronic pentru furnizarea serviciilor şi informaţiilor publice prin mijloace electronice.
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Acţiunea 91:Statele membre să convină asupra unei liste comune de sectoare cheie ale serviciilor publice transfrontaliere

Problemă Insuficienţa serviciilor publice trans-frontaliere
Definire Statele membre trebuie să convină asupra unei  liste comune de servicii publice cheie trans-frontaliere, care să ofere antreprenorilor posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea  de oriunde din Uniunea Europeană , indiferent de ţara în care este înregistrată societatea comercială
Acţiuni la nivelul UE Împreună cu statele membre, Comisia va analiza nevoile reale şi barierele pentru serviciile trans-frontaliere, acolo unde interoperabilitatea reprezintă un factor important2011:

  • După adoptarea în 2010 a Planului de Acţiune eGuvernare 2011-2015, Comisia va lansa un studiu pentru analizarea potenţialelor servicii trans-frontaliere pentru cetăţeni şi persoanele juridice
  • Statele membre au căzut de acord asupra unui număr de servicii publice cheie cu caracter trans-frontalier ce vor fi dezvoltate în 2012 şi 2015
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultări cu omologii MCSI din ţările UE şi stabilirea listelor serviciilor publice transfrontaliere implementate in prezent
  • Alcatuirea unui grup de lucru inter-ministerial care sa elaboreze lista serviciilor publice transfrontaliere cheie de interes pt Romania şi trimiterea ei la CE
  • Prezentarea unei descrieri a functionalităţii fiecărui serviciu cheie, in vederea creşterii coerenţei şi relevanţei serviciilor furnizate
  • Participarea la consultări cu toate ţările UE asupra serviciilor cheie
  • Adoptarea listei de servicii publice transfrontaliere cheie prin ordin al MCSI
  • Elaborarea etapelor sau măsurilor necesare schimbului de date cu respectarea interoperabilităţii transfrontaliere
Responsabili
  • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Acţiunea 92: Aplicarea Directivei privind sisteme de transport inteligent, în sprijinul interoperabilităţii şi standardizării rapide a acestora

Problemă Ineficienţa şi consumul ridicat de energie asociat transportului de produse şi persoane
Definire Aplicarea Directivei ITS pentru favorizarea interoperabilităţii şi standardizării rapide
Acţiuni la nivelul UE Uniunea Europeană s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% până în 2020.2011:

  • Publicarea unui studiu de impact privind implementarea eCall
  • Adoptarea Programului de Lucru al Directivei ITS
  • Înfiinţarea Grupului Consultativ European ITS
  • Adoptarea principiilor de raportare
  • Statele membre trebuie să raporteze activităţile şi proiectele naţionale şi transpoziţiile Directivei ITS
  • Adoptarea recomandărilor eCall ce vizează Operatorii Reţelelor Mobile

2012:

  • Raportarea progresului înregistrat cu implementarea Planului de Acţiune ITS
  • Adoptarea specificaţiilor privind datele şi procedurile pentru furnizarea, în mod gratuit, de informaţii universale privind siguranţa drumurilor
  • Adoptarea specificaţiilor pentru armonizarea prevederilor privind interoperabilitatea serviciilor eCall la nivel european
  • Adoptarea specificaţiilor pentru furnizarea de  serviciile de informare referitoare la locurilor de parcare pentru camioane şi vehicule comerciale
  • Statele membre trebuie să ofere informaţii despre  acţiunile naţionale ITS pe o perioadă de 5 ani
Acţiuni la nivel naţional
  • Discutii informative cu experţii din Ministerul Transporturilor asupra barierelor identificate la nivel naţional in calea reducerii emisiilor gaze cu efect de seră, precum şi creşterii eficienţei transportului
  • Alcatuirea unui grup de lucru inter-ministerial care sa elaboreze etapele sau măsurile necesare transpunerii şi implementării acestei directive () şi alinierea acestora la cadrul naţional de interoperabilitate
  • Emiterea actelor normative necesare implementării acestei directive
  • Pregătirea personalului din ministerele şi agentiile guvernamentale care vor aplica prevederile acestei directive
  • Monitorizarea procesului si a calendarului de implementare a directivei pe baza unui set de indicatori
Responsabili
  • Ministerul Transportului şi Infrastructurii

Acţiunea 93: Adoptarea Soluţiilor de gestionare a traficului aerian (SESAR)

Problemă Fragmentarea spaţiului aerian european
Definire Comisia va adopta Soluţia de Management a Traficului Aerian pentru implementarea strategiei SESAR (Spaţiu Aerian European Unic)
Acţiuni la nivelul UE Proiectul SESAR va moderniza infrastructura de control a traficului aerian European2008-2013:

  • În această fază Comisia doreşte crearea unei structuri comune, ce va folosi fonduri publice şi private şi va garanta o structură unică de management pentru proiect

2014-2020:

  • SESAR ar trebui să devină operaţional în Uniunea Europeană, dar şi în statele partenere
Acţiuni la nivel naţional
  • Discutii cu expertii din Ministerul Transporturilor si ROMATSA asupra barierelor potentiale la nivel national in vederea implementării strategiei
  • Alcătuirea unui grup de lucru care să elaboreze programul şi calendarul de implementare a strategiei (inclusiv adoptarea in legislaţia naţională) precum şi alinierea acestora cu programele celorlalte ţări UE
  • Identificarea etapelor sau măsurilor preliminare
  • Identificarea surselor de finanţare pentru implementarea strategiei
  • Executarea activităţilor repartizate României, inclusiv pregătirea personalului care va opera soluţii de management al traficului aerian
  • Emiterea actelor normative necesare implementării acestei strategii naţionale
  • Monitorizarea implementării sistemului
  • Auditarea sistemului
Responsabili
  • Ministerul Transportului şi Infrastructurii

Acţiunea 94: Propunerea unei directive pentru implementarea serviciilor e-Maritime

Problemă Eficienţa şi calitatea scăzută a serviciilor din porturile Europene
Definire Propunerea unei Directivei privind desfăşurarea serviciilor eMaritime
Acţiuni la nivelul UE Folosirea tehnologiilor informatice avansate în sectorul transportului maritim reprezintă o soluţie pentru îmbunătăţirea serviciilor2011:

  • Prezentarea raportului privind Studiul de Impact, Grupului Inter-Serviciu eMaritim
  • O conferinţă Europeană eMaritim, realizată în colaborare cu iniţiativa IMO eNavigaţie, a avut loc pe 21 Mai 2011 în Gdynia, Polonia
  • A doua conferinţă a părţilor interesate  pe tema eMaritim va avea loc în Octombrie 2011
  •  în sprijinul iniţiativei eMaritim a Uniunii Europene se va lansa un program eMar în cadrul FP7

2012:

Proiectele pilot vor demonstra valoarea adăugata pentru Uniunea Europeană pentru:

  • stabilirea de standarde comune, reguli pentru interoperabilitatea noilor servicii şi  instrumente pentru compatibilitatea cu sistemele deja existente
  • Înlăturarea constrângerilor structurale şi crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea sistemelor informatice interoperabile pentru transportul maritim
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultări cu părţile interesate din Ministerul Transporturilor şi administraţiile portuare pentru analiza stadiului actual şi a beneficiilor serviciilor eMarine
  • Nominalizarea expertilor români in echipele multidisciplinare ale UE pentru elaborarea directivei eMarine
  • Participarea la consultări cu toate organismele similare din UE asupra serviciilor eMarine oferite şi a functionalităţilor necesare
  • Elaborarea măsurilor necesare promovării serviciilor eMarine
  • Elaborarea proiectului de directivă care va include rezultatele consultărilor de  mai sus
  • Elaborarea proiectului planului de acţiune pentru implementarea directivei
  • Monitorizarea implementării măsurilor şi respectării termenelor recomandate
  • Monitorizarea implementării directivei la nivel naţional
  • Implementarea proceselor şi activităţilor necesare operării in România a platformei eMarine
  • Monitorizarea testării şi implementării platformei eMarine şi definirea mecanismelor de control şi auditare prin sondaj a indeplinirii cerinţelor de interoperabilitate
  • Monitorizarea şi imbunătăţirea proceselor şi platformei eMarine
Responsabili
  • Ministerul Transportului şi a Infrastructurii

Acţiunea 95: Propunerea unei directive care să stabilească specificaţiile tehnice pentru aplicaţiile telematice pentru serviciile de transport feroviar de călători

Problemă Serviciile de informare şi eliberare a biletelor pentru transportul pe cale ferată nu prezintă caracter trans-frontalier
Definire Comisia va propune în 2011 o  Directivă care să stabilească specificaţiile tehnice pentru aplicaţiile tematice ce vor fi folosite de către utilizatorii serviciilor de cale ferată
Acţiuni la nivelul UE Prin armonizarea specificaţiilor tehnice, Uniunea Europeană poate contribui la crearea unei pieţe unice pentru serviciile feroviare ce poate fi accesată de către orice european.2011:

  • După publicarea unui proiect privind  ”Specificaţiile Tehnice pentru Interoperabilitate”, realizat în colaborare cu experţi din domeniul feroviar şi experţi ai autorităţilor naţionale pentru siguranţa feroviară, Comisia va adopta un Regulament  privind Interoperabilitatea feroviară
Acţiuni la nivel naţional
  • Consultări cu părţile interesate din Ministerul Transporturilor in vederea identificării aplicaţiilor telematice pentru serviciile de pasageri existente şi in curs de implementare in următorii ani
  • Nominalizarea expertilor români in echipele multidisciplinare ale UE pentru elaborarea directivei
  • Elaborarea specificaţiilor tehnice minimale şi alinierea lor cu cele ale altor ţări UE
  • Includerea specificaţiilor tehnice in cadrul naţional privind  interoperabilitatea feroviară
  • Elaborarea proiectului planului de acţiune pentru implementarea directivei
  • Monitorizarea implementării directivei la nivel naţional
  • Monitorizarea implementării şi respectării acestor specificaţii tehnice prin audituri executate prin sondaj
Responsabili
  • Ministerul Transportului şi a Infrastructurii

Acţiunea 96: Îndeplinirea, de către Statele membre, a obligaţiilor prevăzute în Sistemul de Management pentru Traficului Feroviar European (ERTMS)

Problemă Intensificarea traficului rutier, feroviar, aerian sau maritim provoacă din ce în ce mai multe blocaje ale infrastructurii.
Definire Statele membre trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile în conformitate cu planul de implementare a Sistemului European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS), cu referire în particular la liniile ce vor fi instalate până în 2015
Acţiuni la nivelul UE Sistemul European de Management al Traficului Feroviar are ca scop realizarea unui sisteml European de control automatizat al vitezei, în timp ce aplicaţiile TIC pentru serviciile feroviare de transport de persoane şi mărfuri vor permite furnizarea de servicii  trans-frontalierePână la sfârşitul anului 2012:

  • Recunoaşterea unui sistem tehnic unic pentur toate liniile de cale ferată echipate cu sistemul ERTMS
  • realizarea unui acord privind planificarea dezvoltării noii versiuni a ERTMS (baseline 3), ce va fi legalizată în 2012
  • Punerea în aplicare a ERTMS va fi accelerată prin implementarea planului European obligatoriu de implementare
  • Este prevăzută stabilirea de măsuri suplimentare privind  procedurile de testare
Acţiuni la nivel naţional
  • Punerea în practică a planului de implementare a Sistemului European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS)
Responsabili Ministerul Transportului şi a Infrastructurii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>