Header

Strategia de roadshow

Bookmark and Share

download .docx


Cuprins

1. Introducere 3
2. Instrumente de comunicare 3
3. Obiectivele Roadshow-ului 4
3.1. Obiective principale 4
3.2. Obiective secundare 4
4. Indicatori de măsurare a succesului 5
5. Proiectarea strategiei de Roadshow 5
6. Mesajul campaniei de Roadshow 6
7. Materiale de promovare 7
8. Resurse umane implicate în dezvoltarea strategiei de Roadshow 8
9. Părțile interesate relevante pentru campania de Roadshow 8
10. Tematici pentru fiecare locație 9
11. Idei și soluții

 

Conferințe Agenda Digitală 2020

1. Introducere

Rațiunea din spatele acestui concept de roadshow a fost realizarea unei ample campanii de promovare și mediatizare a Agendei Digitale, unul dintre cele șapte inițiative-pilot ale Strategiei Europa 2020, ce are ca scop definirea rolului motor esențial pe care utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor va trebui să-l joace în realizarea obiectivelor Europei pentru 2020.

Obiectivul acestei Agende este trasarea unui parcurs în scopul de a exploata la maximum potențialul social și economic al TIC, în special al internetului, care reprezintă un suport vital al activităților economice și sociale, fie că e vorba de afaceri, muncă, joacă, de a comunica sau a ne exprima liber. Implementarea cu succes a acestei Agende va stimula inovația și creșterea economică, ameliorând în același timp calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor.

Poziția României din punct de vedere al indicatorilor Agendei Digitale se axează pe:
• Conexiuni în bandă largă
• Utilizarea Internetului
• Accesarea de servicii on-line, raportată la numărul total de locuitori și la numărul total de utilizatori de Internet
• eGuvernanță
• eBusiness
• Comerț electronic
Pilonul 1 – Piaţa Digitală Unică
Pilonul 2 – Interoperabilitate şi Standarde
Pilonul 3 – Încredere şi Siguranţă
Pilonul 4 – Internet de mare viteză
Pilonul 5 – Cercetare şi inovare
Pilonul 6 – Îmbunătăţirea competenţelor digitale
Pilonul 7 – TIC pentru provocările sociale

2. Instrumente de comunicare
Abordarea de roadshow național, care să cuprindă următoarele instrumente de comunicare, vine în întâmpinarea atingerii celor șapte piloni ai Agendei Digitale Europa 2020:
• Prezentări
• Mese rotunde
• Conferințe de presă
• Secţiune dedicată AD2020 pe site-ul MCSI

3. Obiectivele Roadshow-lui

3.1. Obiectiv principal: promovarea conceptului de Agendă Digitală pentru Europa 2020, trasând principalii piloni pe care România se angajează să-i atingă pentru implementarea Strategiei Europa 2020.
3.2. Obiective secundare:
– Identificarea liderilor și a formatorilor de opinie locali;
– Poziționarea Agendei Digitale a României ca parte semnificativă din procesul de implementare al Strategiei Europa 2020;
– Dezvoltarea de idei pragmatice pentru implementarea de Agende Digitale Locale și Regionale, bazate pe nevoile locale;
– Identificarea de noi inițiative privind colaborarea interguvernamentală pe plan local și regional;
– Identificarea unuor soluții de dezvoltare regională, conform politicilor Agendei Digitale Locale Europene;
– Identificarea de posibile parteneriate public-private, pentru dezvoltarea de platforme regionale inteligente privind serviciile publice;
– Identificarea planului de acțiune pentru fiecare pilon al Agendei Digitale a României;
– Oferirea de oportunități stakeholderilor, ce se încadrează în pilonii Agendei Digitale și care vor conduce ulterior (dacă vor fi implementate cu succes), la creșterea indicatorilor urmăriți de Comisia Europeană.

Din perspectia procesului, roadshow-ul are de asemenea două scopuri tehnice suplimentare:
– Familizarizarea stakeholderilor cu conceptul de Agendă Digitală și cu cei șapte piloni atinși prin aceasta;
– Oferirea de informații relevante pentru stakeholderii interesați, cu privire la Agenda Digitală pentru Europa 2020, precum și la Agenda Digitală a României pentru Europa 2020.
4. Indicatori de măsurare a succesului
Succesul Agendei Digitale 2020 a României depinde în mare măsura de :
• asigurarea adoptării și implementării rapide a măsurilor menționate în tabelul Agenda Digitală 2020 a României prezentat de MCSI;
• viziune și o hotărâre comună pentru realizarea acestei etape cruciale pentru Europa.

Indicatori
• identificarea de 6 lideri locali plus sponsori (potențiali colaboratori)
• identificarea de 3 lideri locali din zona administraţiei publice
• minim 5 apariţii la nivel local şi naţional pentru fiecare oraş
• minim 60 de participanți la fiecare eveniment
• minim 10 idei de proiecte / locație din care minim o idee de PPP
• minim 5 idei de propuneri legislative sau iniţiative publice / locaţie
• Dezvoltarea unui calendar pe 12 luni și a unui plan de acțiune

5. Proiectarea strategiei de Roadshow
Strategia are la bază obiectivele propuse prin această activitate, cu scopul de a prezenta soluțiile propuse derivate din obiective.
Caravana conferințelor adună trei evenimente în trei mari orașe din România: Iași, Cluj și Timișoara. În cadrul conferințelor, în fiecare dintre cele trei orașe se vor organiza mese rotunde pe diferite teme și cu digerite grupuri de participanți, pentru a eficientiza activitățile propuse, pentru a dezbate o varietate cât mai largă de teme propuse și de a atinge un număr cât mai mare de participanți interesați.
Locațiile propuse pentru desfățurarea evenimetelor au fost alese pe baza obiectivelor trasate, locații care vor găzdui evenimentele pe toată desfășurarea lor; conferințele de presă organizate se vor desfășura în cadrul evenimentelor, fapt ce nu va necesita o altă locație.
După finalizarea prezentărilor conduse de MCSI și de partenerii locali/sponsorii identificați și interesați să participe, se vor organiza o serie de mese rotunde, care vor avea diferite teme de discuție și la care vor participa stakeholderii direct interesați de tema dezbătută. Programul acestor mese rotunde va fi afișat la începutul evenimentului, astfel încât fiecare participant să poate alege la ce masă va dori să asiste. S-a propus această organizare de mese rotunde cu scopul de a eficientiza timpul alocat desfășurării evenimentului și de a derula un număr cât mai mare de discuții pentru a acoperi toate nevoile de implementare necesare atingerii Agendei Digitale Europa 2020 incluse în cei șapte piloni.

6. Mesajul campaniei de Roadshow
În cadrul acestei caravane, vor exista trei tipuri de mesaje:
• mesaje emise de către Organizator (folosite pe tot parcursul caravanei, se adresează publicului-țintă)
• mesaje transmise de către parteneri/sponsori (cazuri de succes, idei de parteneriate etc)
• mesaje emise de către publicul-țintă (care vor fi receptate cel mai probabil în cadrul meselor rotunde, unde se așteaptă un feedback important din partea participanților; scopul este acela de a identifica progresul din domeniul IT&C înregistrat până în prezent, dar și identificarea de noi soluții privind implementarea cu succes de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a pilonilor Agengei Digitale 2020 a României.)

Mesajele emise de către MCSI către publicul-țintă sunt după cum urmează:
– Agenda Digitală a României este un proiect ambițios dezvoltat de către MCSI;
– România, prin Agenda Digitală națională dezvoltată de MCSI, dorește să se alinieze la celelalte state membre UE în implementarea Agendei Naționale pentru Europa 2020;
– În ceea ce priveşte calitatea conexiunii la Internet, România ocupă locul 10 în lume după raportul calitatea conexiunii-accesul la internet;
– România a înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte indicatorii Societăţii Informaţionale, cum ar fi accesul şi disponibilitatea internetului în bandă largă;
– IT&C reprezintă un instrument inteligent indispensabil oricărui cetățean, într-o eră digitală;
– Agenda Digitală a României se concentrează pe tehnologiile și serviciile online ale secolului XXI;
– O piață digitală unică dinamică și acces la internet de mare viteză;
– Competențe adecvate pentru era digitală pe piața muncii;
– Utilizarea IT&C pentru servicii medicale sustenabile;
– Industria producătoare – oportunitățile oferite de o economie digitală interoperabilă;
– Cercetare și dezvoltare în sectorul IT&C, pentru o economie digitală;
– eGovernment pentru înlesnirea funcționării IMM-urilor;
– Stimularea acordării de drepturi în mediul digital la scară paneuropeană;
– Atragerea de investiții private pentru cercetare și dezvoltare IT&C;
– Finanțarea de parteneriate public-private bazate pe IT&C;
– Siguranță și securitate electronică pentru persoanele vulnerabile la pericolele digitale;
– Noi oportunități pentru persoanele defavorizate social;
– Conectarea comunităților rurale și din zone izolate pentru reducerea decalajului digital.

7. Materiale de promovare
În timpul implementării roadshow-ului, se vor folosi următoarele materiale:
• bannere MCSI, EBC, Agenda Digitala Europa 2020
• Mape de presă (pentru conferințe)
• Agenda evenimentului
• Pliante, materiale promoționale (MCSI, EBC, Agenda Digitală Europa 2020)
• Notebook-uri, pixuri (pentru participanți)

8. Resurse umane implicate in dezvoltarea strategiei de Roadshow
• MCSI – Cabinet Ministru
• MCSI – Cabinet Secretar de Stat
• MCSI – UMP
• Sponsori
• Parteneri locali și regionali

9. Părțile interesate relevante pentru campania de Roadshow (Stakeholders)
• O anumită parte a publicului general, identificați drept potențiali promotori ai mesajului dorit a fi transmis prin acest roadshow;
• Entități care au un anumit nivel de implicare sau care pot fi direct/indirect interesați de obiectivele Agendei Digitale Europa 2020:
– Consiliile Județene
– Instituția Prefectului
– Inspectorate Generale Școlare
– Inspectorate Teritoriale de Muncă
– Centre universitare
– Biblioteci județene
– Oficiile teritoriale pentru IMM-uri
– Direcțiile județene de sănătate
– ONG-uri
– asociații profesionale
– primari, funcționari publici din cadrul autorităților locale
– reprezentanți ai autorităților centrale
– companii de IT&C locale și naționale
– companii de business on-line locale și naționale
• Media locală și centrală.

10. Tematici pentru fiecare locație

TIMIŞOARA

În cadrul conferinței organizate la Timișoara s-a pus accent pe dezbaterea următorilor piloni ai Agendei Digital pentru Europa 2020: Pilonul 1 – Piața Digitală Unică, Pilonul 3 – Încredere şi securitate, Pilonul 5 – Cercetare și Inovare și Pilonul 7 – IT&C pentru provocările sociale. Participanții au putut lua parte la mese rotunde variate unde au aflat detalii despre implementare actiunilor strategice si au propus noi initiative dupa cum urmeaza:
Masa Rotunda 1: Simplificarea distribuției conținutului creativ prin mijloace digitale, Masa Rotunda 2: Revizuirea directivei de semnătură digitală,
Masa Rotunda 3: Stabilirea unei platforme europene de combatere a crimei cibernetice, Masa Rotunda 4: Impulsionarea investițiilor private în IT&C
Masa Rotunda 5: Noile servicii electronice ale viitorului bazate pe cloud computing, Masa Rotunda 6: Interoperabilitate și certificare a serviciilor de eSănătate.
Dintre invitatii care au participat activ la conferinta si la sesiunile de mese rotunde enumeram: companii private ce activeaza la nivel european si national, companii locale din zona judetului Timis, organizatii non-profit, institute de cercetare si dezvoltare finantate de la bugetul de stat, companii de stat, institutii de invatamant superior de drept public.

IAŞI

În cadrul conferinței organizate la Iași s-a pus accentul pe dezbaterea următorilor piloni ai Agendei Digital pentru Europa 2020: Pilonul 4 – Internet de mare viteză, Pilonul 6 – Îmbunătățirea competențelor digitale. Participanții au putut lua parte la mese rotunde variate unde au aflat detalii despre implementare actiunilor strategice si au propus noi initiative dupa cum urmeaza:
1: Atragerea de fonduri europene și încurajarea investițiilor în sectorul broadband,
2: Desfășurarea de Rețele de Acces de Generații Viitoare,
3: Promovarea unei rate mai mare de participare a femeilor tinere și femeilor recalificate în sectorul TIC și Integrarea sistemului eLearning în politicile naționale de modernizare a educației și formării profesionale,
4: Crearea unui cadru European pentru profesioniștii din domeniul TIC, în scopul creșterii competențelor și mobilității acestora în Europa.

Dintre invitatii care au participat activ la conferinta si la sesiunile de mese rotunde enumeram: companii private ce activeaza la nivel european si national, companii locale din zona judetului Iași, organizatii non-profit, institute de cercetare si dezvoltare finantate de la bugetul de stat, companii de stat, institutii de invatamant superior de drept public.

CLUJ

Al treilea eveniment din această serie s-a desfășurat la Cluj-Napoca în data de 11 octombrie 2011. Principalele actiuni din cadrul Agendei Digitale Europa 2020 discutate in cadrul meselor rotunde la Cluj-Napoca au fost:
1. Propunerea măsurilor vizând accesul „simplu şi rapid”la fondurile de cercetare UE în domeniul TIC
2. Implicarea statelor membre în proiecte-pilot pe scară largă finanţate prin Programul de competitivitate şi inovare
3. Introducerea competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate în iniţiativa emblematică „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă”
4. Implementarea de politici pe termen lung privind competenţele informatice şi alfabetizarea digitală
5. Integrarea învăţarii digitale (eLearning) în politicile naţionale de modernizare a educaţiei şi formării profesionale

11. Idei și soluții
• Necesitatea protejarii valorilor culturale prin colectarea intr-o biblioteca digitala documentara a monografiilor comunelor si oraselor romanesti (structurarea continutului intr-o forma usor regasibila si atractiva ar constitui o forma de apreciere a trecutului, imbinata cu penetrarea noilor tehnologii in activitatea bibliotecilor);
• Revigorarea rolului bibliotecilor in viata comunitara (pastrarea fondului de carte in varianta print ca valoare comunitara, si adaugarea prin mijloace digitale noi a unui inventar de carte electronic, audio-book-uri si e-book-uri marketate, astfel incat sa oferim acces satului romanesc la lumea digitala si sa trezim interesul pentru lectura digitala);
• Asemenea modelului europeana.eu, implementarea la nivelul Romaniei a unei colectii online multilingvistice care sa cuprinda o multitudine de itemi digitali din muzee, galerii de arta, biblioteci, arhive nationale, galerii multimedia, etc. (crearea unei mosteniri culturale si stiintifice romanesti sub o amprenta digitala, care sa valorifice trecutul national prin mijloacele erei digitale prezente);
• Introducerea de IT&C in viata comunitara si in special in zonele dezavantajate din punctul de vedere al cunoasterii si accesului la informatie trebuie continuata fie prin replicarea modelelor de buna practica existente pana in acest moment in tara noastra; existenta acelor “communities of practicies” in Romania, proiecte nationale, regionale, locale care s-au dovedit de succes, dar care nu figureaza intr-un catalog virtual accesibil online (asemenea modelului european epractice.eu);
• Colaborarea intre oameni, entitati, institutii, comunitati este benefica pentru regasirea unor complementaritati. Exercitiul global al “social media” este o dovada ca politicile de generare a cunosterii, incurajare a inovatiei si creativitatii trebuie sa tina seama de considerentele locale, de alinierea la presiunile generate de trend-seterii digital-natives; utilizarea masiva a retelelor de socializare (Facebook, Twitter, etc.) indica un trend ascendent al accesarii de informatii diverse (demersuri guvernamentale, actiuni politice sau de caritate, evenimente prezente si viitoare, modele de buna practica) pentru a prelua “on the other way around” idei si solutii de la comunitati si multiplica pe dimensiuni echivalente;
• Continutul educational formal si extracuricular, aplicatiile creative pentru apropierea adultilor de echipamentele TIC sunt directii critice si prioritare pentru imbogatirea contentului digital in ceea ce priveste educatia si procesul educational in Romania; necesitatea expunerii acestor materiale pe suport virtual in forma bilingva, pentru consolidarea contentului educational european si mondial si pentru preluarea de modele de buna practica usor replicabile in Romania.

• Diseminarea informației privind identitatea electronică și susținerea unei dezbateri privind problemele folosirii instrumentelor de identitate electronica
• Promovarea ideii de programe de finanțare specifice Europei de Est către UE.
• Susținerea de campanii de mediatizare-conștientizare pentru accesarea serviciilor online
• Asigurarea de norme minime de securitate pentru aplicații informatice care deservesc administrația publică
• Introducerea in programa școlară a conceptelor de bază privind securitatea TIC
• Inființarea unui CERT local
• Legislația ambiguă a PPP ce lasă loc de interpretări nu poate stimula dezvoltarea sectorului TIC și implicit investițiile private în acest sector. Din acest punct de vedere, sectorul privat propune simplificarea procedurilor privind parteneriatele public-privat și înlesnirea accesului la informațiile necesare acestor parteneriate.
• Revizuirea legislației în vigoare privind stock option-urile
• Dezvoltarea de programe national de “demo & awareness” pentru domeniul cloud-computing prin care publicul larg atat privat cat si public sa poata accesa resurse de tip cloud-computing sau sa participe la conferinte de intelegere a tehnologiilor. Dezvoltarea unei campanii de tip demo pentru infrastructura ca serviciu la cerere (IaaS) sprijinita de catre MCSI și Fundatia EOS.
• Implementarea proiectelor prin parteneriate public-private precum si aceea de a promova activ dezvoltara de proiecte bazate pe tehnologii cloud-computing prin scheme de finantare europeana.

Strategia Europeana de Interoperabilitate (European Interoperability Strategy – EIS) oferă orientare şi stabileşte priorităţi în privinţa acţiunilor necesare pentru îmbunătăţirea interacţiunii, schimbului şi cooperării transfrontaliere şi transsectoriale dintre administraţiile publice europene pentru furnizarea de servicii publice europene. România nu are o lege cadru pentru e-guvernare, cum este cazul altor ţări ale UE (ex. Austria), astfel că diferitele aplicaţii de e-guvernare şi elemente de infrastructură necesare implementării acestora sunt puse în practică în baza unor acte normative distincte, adoptate fie la nivel parlamentar, fie la nivel guvernamental. Astfel se propun masuri de standardizare, consolidare și utilizare Registre Naționale și Nomenclatoare Naționale, elaborare de Politici în domeniu (identificare, autentificare, drepturi), utilizarea intensiva a semnăturii electronice
• Dezvoltarea rețelelor de Internet de banda larga, cu precădere în zonele rurale și în zonele greu accesibile.
• Susținerea de campanii de informare și consiliere pentru cetățeni în vederea accesării de fonduri europene.
• Spargerea monopolurilor în unele zone rurale privind serviciile de comunicații și Internet și stimularea competitivității prin impulsionarea companiilor de comunicații de a penetra aceste regiuni.
• Necesitatea utilizării de către instituțiile statului a unei infrastructuri de comunicații separate de cea privată. Avantaj – utilizând un singur furnizor de servicii costurile de operare ar putea fi reduse și nu s-ar mai aplica nici costurile aferente dezvoltării constante prezente în sectorul privat. Dezavantaj – risc de blocaj tehnologic rezultat în urma lipsei finanțării.
• Intensificarea alfabetizării digitale atât a cetățenilor cât și a profesorilor și a persoanelor din administrațiile publice ( cursuri ECDL )
• Inființarea unor centre zonale prin care să se desemneze un specialist IT la fiecare 10 primării pentru a surmonta problema salariilor scăzute ale administratorilor IT&C din cadrul Administrațiilor Publice.
• Costurile cu mentenanța să fie incluse ca o cheltuială eligibilă în proiectele de cercetare UE în domeniul TIC
• Aplicațiile online petru depunerea proiectelor de finanțare să uzeze de semnătura electronică calificată
• Lansare unui apel de proiecte pentru fondul cultural național electronic
Sugestia de modificare la eligibilitate pentru proiectele de cercetare deoarece BCU Cluj, subordonată Ministerului Educației, nu poate aplica la Fondurile Europene decât în anumite condiții.
• Execuția hartii digitale a Orașului Cluj – în scopul creearii unui istoric și a unui model de dezvoltare.
• Inființarea de Centre de Servicii Informatice Regionale ( în format PPP)
• Inventarierea soluțiilor informatice pentru administrația locală și școli
• Inființarea de Centre de servicii informatice regionale care să furnizeze soluții TIC către autoritățile publice locale (sub forma SAAS)

Idee de proiect: ”Portal unic de acces la resursele culturale Naționale”
• Informarea populației cu privire la Agenda digitala prin școală cooptând profesorii
• Susținerea de instruiri in liceu pentru formarea de abilități de completare a formularelor din administrația publică
• Mecanismele de ”fundație” să fie utilizate mai mult

In scopul intensificării utilizării aplicatiei eGhiseu se propune armonizarea comisioanelor si taxelor pentru a fi mai mici, utilizarea Trezoreriei Statului pentru plati deoarece aceasta nu percepe comisioane, alfabetizarea digital prin eLearning
Introducerea obligativitatii ca toti marii jucatori IT ce actioneaza in Romania sa asigure o versiune educationala a software-ului lor (sau sistemului comercializat) care sa fie donata sau vanduta foarte ieftin catre scoli/licee/universitati si care sa exemplifice elemente de cultura digitala (ex cum functioneaza Bursa, o piata de autoturisme, o piata agricola).
Educatia formala trebuie sa se focalizeze pe creativitate si sa nu puna accentul pe exemple practice prin care se rezolva in spatial virtual problemele curente ale cetateanului. Precondiții:

•  acces facil si ieftin la internet:
•  sa se alfabetizeze mai intai profesorii din scoli;
•  sa se elimine neincrederea curenta a platitorului de taxe si impozite in guvernanti
•  sa se asigure securitatea informatiei si a continutului, precum si o protective impotriva continutului interzis, agresiv, sau interzis de lege

In cadrul procesului de educatie formala, bibliotecile ar trebui sa joace un rol central. Scoala trebuie sa indrume copiii catre biblioteca care ar trebui să se transforme în furnizori de servicii de informare si formare profesionala in domeniul competentelor digitale.

Pentru persoanele iesite din ciclul de educatie formala, bibliotecile trebuie sa permita accesarea fondului de date istoric (ex ziare, reviste, carti vechi etc.). In acest sens, este necesar sa se coordoneze eforturile de digitalizare a cartilor si publicatiilor (ex sa se evite ca 10 biblioteci sa scaneze aceeasi revista). O alta solutie este incheierea de abonamente online cu editorii ziarelor si revistelor pentru consultatea informatiei istorice online, dintr-o singura sursa.

Crearea unor programe pentru identificarea fortei de munca din zonele rurale. Crearea unor baze de date pentru zonele rurale in care sa existe angajatori si persoane ziliere pentru o mai buna gestionare a resurselor umane.

Concluzii

In urma desfasurarii de catre Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale a acestei actiuni strategice la nivel national s-au determinat urmatoarele concluzii:
1. Prin participarea activa in cadrul conferintelor si in special in cadrul meselor rotunde s-a determinat interesul major pe care atat companiilor comerciale la nivel local cat si institutiilor publice la nivel local si regional il au pentru actiunile propuse in cadrul Agendei Digitale Europa 2020.
2. Prezenta in numar mare a participantilor din variate medii atat economice cat si social-administrative determina interesul major pe care MCSI a reusit sa-l emuleze la nivelul Romaniei in privinta adoptarii si implementarii Agendei Digitale Europa 2020 in Romania.
3. In timpul conferintelor dar in particular in cadrul desfasurarii meselor rotunde a reiesit in clar ideea ca implicarea tuturor institutiilor statului atat la nivel local sau regional dar in special la nivel national este imperativa in vederea urmaririi obiectivelor si implementare a actiunilor Agendei Digitale 2020.
4. Una din principalele idei reiesite in cadrul meselor rotunde si a discutiilor ce au urmat este aceea a abordarii unei metodologii strategice de diseminare masiva a informatiei ce va duce la cresterea nivelului de cultura in domeniul TIC cu precadere in domeniile orizontale relevante implementarii actiunilor Agendei Digitale. Din acestea putem enumera:
a. diseminarea masiva a informatiilor privitoare la semnatura digitala
b. informarea masiva asupra mediile si tehnologiile de tip cloud-computing spre care se face migrarea masiva atat la nivelul administratiilor publice dar mai ales in mediul privat atat la nivelul UE cat si la nivel mondial
c. realizarea de dezbateri publice pentru a genera eliminarea confuziilor semantice des intalnite in cadrul cunostintelor maselor cu privire la TIC si in particular la punctele orizontale strategice relevante Agendei Digitale Europa 2020
5. Lansarea unei initiative de tip retea sociale care sa exploateze in mod sistematic resurse atat din mediul public dar mai ales din mediul privat (Corporate Social Responsability) in vederea dezvoltarii de proiecte punctuale pe directii ca accesul la internet in zone defavorizate, consilierea gratuita in domeniul securitatii informatiei digitale, utilizarea resurselor de tip cloud oferite atat de entitati private sau de institutii publice, s.a.m.d
6. In conformitate cu strategia UE si in particular cu o multitudine din actiunile strategice din cadrul Agendei Digitale Europa 2020 s-a determinat necesitatea urgenta a sprijinirii dezvoltarii de Parteneriate Public Private pentru multiple directii. In cadrul meselor rotunde participantii din cadrul companiilor locale cat si cei din cadrul companiilor nationale si multi-nationale au avut posibilitatea de a ajunge la consens cu reprezentantii administratiei publice locale cu privire la necesitatea imediata de a dezvolta noi proiecte fara utilizarea directa a bugetului de stat ci prin realizarea de PPP.

Este important de mentionat faptul ca aceste actiuni strategice pe care Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale si le-a propus sa le intreprinda vor viza atat mediul administratiei publice centrale, administratia publica locala dar si mediul privat, in special companiile mici si mijlocii.

Actiuni propuse de MCSI pentru perioada imediat urmatoare

In urma analizei rezultatelor si concluziilor aferente conferintei pentru promovarea la nivel local in Romania a Agendei Digitale Europa 2020 MCSI isi popune urmatoarea lista de actiuni ce urmeaza a fi intreprinse in perioada imediat urmatoare:
1. Lansarea unei campanii orizontale sau a mai multor campanii pe diverse domenii verticale in vederea diseminarii-informarii masive a publicului cu privire la diversele tehnologii si probleme tehnologice promovate de Agenda Digitala Europa 2020. Aceste campanii vor folosi mese rotunde dar si mijloace media clasice sau virale pentru diseminarea informatiilor cu privire la:
1.1. semnatura digitala
1.2. prezentarea continutului creativ prin mijloace electronice
1.3. cloud computing pentru administratia publica
1.4. cloud computing pentru mediul privat
1.5. proiecte de infrastructura si continut digital prin parteneriat public privat
1.6. broad-band pentru masele largi
1.7. biblioteci nationale cu materiale digitale atat pentru educatia publica cat si pentru specializarea si respecializarea in administratie sau mediul comercial
1.8. arhivarea electronica ca mijloc de eficientizare a administratiei publice sau ca mijloc de sprijinire a afacerilor mici si mijlocii
1.9. securitatea informatiilor – de la concepte la resurse (CERT, etc)
2. Dezvoltarea strategiilor si implementarea de retele sociale prin mijloace digitale moderate de MCSI
3. Dezvoltarea strategiilor si implementarea Cataloagelor Nationale
4. Realizarea de proiecte pilot bazate pe tehnologii moderne promovate in cadrul Agendei Digitale Europa 2020. Aceste proiecte se vor baza in special pe scheme de finantare europene sau pe parteneriate public-private
5. Realizarea de strategii si implementarea acestora pentru cresterea impactului tehnologic si a culturii informationale la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii. De mentionat faptul ca in Romania IMM-urile genereaza peste 40% din PIB fiind practic cea mai mare forta in acest sens in concordanta cu majoritatea tarilor din UE unde IMM-urile genereaza intre 45% si 95% din valoarea PIB.
6. Sustinerea prin lobby si pregatirea ghidurilor de aplicare pentru viitoarele apeluri de proiecte in domeniul TIC bazate pe instrumente structurale in vederea includerii si sprijinirii prin aceste finantari a proiectelor realizate cu si prin tehnologiile si directiile din cadrul Agendei Digitale Europa 2020

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>